0 15 minute 2 săptămâni

Artistul arhetipal. Regândirea creativității și chemarea interioară de a crea (Editura Herald, 2024) este pentru mine, ca om creator, psihanalist, scriitor, o carte revelatoare, ce mi-a reconfirmat adevărul și convingerea că există un potențial creator înnăscut în fiece ființă umană, o ”ghindă”, cum regăsim prin cuvintele autoarei, din care va crește un stejar. Cartea a fost apreciată de mulți cititori îndeosebi pentru modul în care Mary Antonia Wood, artist plastic, analist jungian, autoare, îmbină perspective jungiene și arhetipale cu expresia artistică, oferind o matcă accesibilă și complexă a relației dintre psihologia abisală și creație. De asemenea, cartea este remarcabilă pentru cercetarea minuțioasă și bogată a autoarei, precum și prin prezentarea fluidă, clară, a ideilor și teoriilor ce pun în lumină scopul înalt, momentele sacre ale creației și chemarea interioară de a crea a artistului, ca o matcă pentru resursele profund creatoare ale psihicului și expresia felurită a sufletului și spiritului omenesc.

Mary Antonia Wood explorează arheologia sufletului, rădăcinile profunde ale creativității dintr-o perspectivă arhetipală și psihologică, analizând fin modalitatea în care sufletul și creativitatea sunt interconectate, subliniind importanța transformării interioare prin și întru procesul artistic. Autoarea folosește metafora arheologiei pentru a descrie explorarea straturilor profunde ale psihicului uman, așa cum însuși Sigmund Freud în articolul său ”Construcții în analiză” (1937) asemăna lucrul analistului cu munca unui arheolog, subliniind însă că descoperirea vestigiilor sufletești, spre deosebire de cea arheologică, este deosebit de dureroasă și angoasantă. Creativitatea este înțeleasă de M.A. Wood ca o excavare a imaginilor, simbolurilor și semnificațiilor arhetipale din Inconștientul personal și cel colectiv. Artiștii, ca și analiștii, devin arheologi ai sufletului, descoperind structuri interioare, îngropate de familie, societate, educație sau experiențe personale. Sufletul nu este doar o abstracție spirituală, ci o dimensiune vie ce se exprimă prin creație – artistică, științifică, religioasă –  și simboluri. James Hillman, un gânditor influent în psihologia abisală și  arhetipală, la care face adesea referință autoarea, considera că sufletul „gândește în imagini” – această idee fiind esențială pentru înțelegerea modului în care artiștii arhetipali ființează și creează. Creativitatea este procesul viu de transformare, metamorfozare, prin care sufletul își dezvăluie esența, având un rol transformator nu doar pentru artist, ci și pentru publicul receptor al creației. Arta nu este doar un act de producție, ci un proces interior amplu, intens, vitalizant, prin care artistul se transformă continuu pe sine. Există la Mary Antonia Wood și o paralelă între creația artistică și ritualurile de inițiere din culturile arhaice – artistul trece printr-o moarte simbolică și renaște prin creația sa. Actul creator implică, astfel, confruntarea cu Inconștientul și integrarea elementelor necunoscute ale Sinelui.

Așa cum știm și reamintește și autoarea, Carl Gustav Jung este cel care a dezvoltat pentru prima oară tehnica „imaginației active” și „asocierea liberă” ca metode de explorare a Inconștientului – acestea fiind similare cu procesul artistic autentic. Artiștii care accesează imaginația activă pot ajunge la un flux creativ profund, în care simbolurile, miturile, legendele și poveștile emerg spontan. În această stare de germinare, generatoare de experiență creatoare, artistul devine un mediator între lumea conștientă și cea inconștientă, dând formă unor imagini cu semnificație individuală, colectivă și universală. Pentru Jung,  miturile și arhetipurile au un rol esențial în procesul creator, oferind modele simbolice pentru creație și transformare. Artiștii reiau teme universale precum moartea și renașterea, călătoria eroului, haosul și ordinea. Arta devine astfel un spațiu sacru unde arhetipurile se manifestă și evoluează. Mary Antonia Wood argumentează că artistul nu este doar un producător de opere de artă, ci un explorator al Inconștientului colectiv, un arheolog al sufletului, ce sapă prin straturi de semnificație pentru a aduce la lumină imagini și simboluri ce pot schimba atât propria conștiință, cât și pe cea a publicului. Creativitatea devine astfel un proces alchimic, un drum inițiatic, în care arta este nu doar un rezultat, ci o călătorie de descoperire de sine și regenerare sufletească și spirituală. Artiștii „descoperă” mai degrabă decât „inventează” imagini și concepte noi, conectându-se la un rezervor colectiv de semnificații și forme. Imagistica arhetipală apare în vise, viziuni, mituri și opere de artă, având o putere de transformare asupra individului și societății. Creativitatea nu este, prin urmare, doar un act rațional, ci și un proces influențat de instincte: instinctul de a crea. Există un impuls primar de a exprima, de a aduce imagini din interior spre exterior, de a structura haosul experienței umane într-o formă artistică. Acest instinct de a crea poate fi comparat cu alte nevoi fundamentale, cum ar fi respirația, hrănirea sau supraviețuirea.

Wood face o legătură între procesul creator și  perspectiva alchimiei, în special prin transformarea materiei brute (a haosului interior) în aur (operă de artă, înțelepciune, autodezvoltare). Procesul creator este văzut de autoare ca o cale inițiatică, prin care artistul trece prin stări de confuzie, descoperire și iluminare. Conectarea artistului la arhetipuri prin artă poate avea desigur și un efect terapeutic, tămăduitor. Mulți artiști experimentează momente de catharsis, în care creează lucrări ce reflectă teme universale, dar care le aduc și un sentiment de claritate interioară. Arta nu este doar un mijloc de expresie, ci și o modalitate de a da sens suferinței, experienței umane și de a aduce armonie între conștient și inconștient. Mary Antonia Wood  oferă o perspectivă profundă asupra creativității ca forță ancestrală, dirijată de instincte, forțe inconștiente și arhetipuri. Autoarea subliniază adesea că artiștii nu sunt doar indivizi care creează conștient, ci și căi prin care se manifestă imagini și energii arhetipale care modelează atât cultura, cât și sufletul uman. Imaginile artistice pot fi înțelese ca „mesaje” din straturile profunde ale sufletului, revelând adevăruri interioare, subiective, pe care uneori nu le putem exprima în cuvinte. În acest sens, arta nu este doar un act creator, ci și un proces de revelare de Sine.

Mary Antonia Wood se sprijină pe teoriile lui James Hillman, care consideră că sufletul se creează și se dezvoltă prin imagini și povești. Soul-making (formarea/crearea/facerea sufletului), în concepția lui Hillman, este procesul prin care subiectul creează și elaborează imagini simbolice pentru a da sens propriei existențe. În acest sens, un act de creație este o modalitate de a hrăni, vitaliza și a aprofunda sufletul. ”Hillman a imaginat anima mundi nu ca pe ceva transcendent și îndepărtat”, consideră autoarea, ci ”ca pe un principiu unificator” și îl citează pe Hillman: ”…acea scânteie aparte a sufletului, acea imagine esențială care se exprimă prin orice lucru în formă vizibilă” (Thought of the Heart and Soul of the World, p.191).

Artiștii sunt văzuți ca intermediari între lumea conștientă și cea inconștientă, dând formă vizibilă unor imagini arhetipale. Acest proces nu este doar o expresie a talentului artistic, ci și o călătorie interioară profundă, similară cu experiențele mistice sau inițiatice. Crearea de imagini, ca proces transformator, implică o moarte simbolică a vechilor percepții, reprezentări, idei, și o (re)naștere a unei noi perspective. Actul artistic îi permite subiectului să lucreze cu aspecte neintegrate ale psihicului, să îmbrățișeze Umbra și să creeze un nou sens al identității ființei sale. Arta ce rezonează profund în matca arhetipală are puterea de a influența cultura și de a transforma percepțiile colective, sociale. În acest sens, artiștii nu creează doar pentru ei înșiși sau  publicul apropiat, ci joacă un rol esențial în dezvoltarea conștiinței colective.

Pentru Mary Antonia Wood, arta este astfel un proces sacru prin care sufletul se manifestă, se exprimă pe sine și se regenerează și se metamorfozează. Fiecare imagine creată este o fereastră către o realitate mai profundă, iar procesul creator este o formă de vindecare, integrare și evoluție spirituală. Astfel, „crearea de imagini” nu este separată de „crearea de suflet” – cele două sunt profund interconectate, fiecare influențând și modelând-o pe cealaltă. Autoarea explorează conceptul de mithopoesis și influența străbunilor arhetipali asupra creatorilor contemporani și analizează modul în care miturile și arhetipurile ancestrale modelează procesul creativ modern, subliniind importanța reconectării cu aceste rădăcini pentru a îmbogăți actul artistic. Termenul mithopoesis provine din grecescul „mythos” (poveste, legendă) și „poiesis” (creație), referindu-se la procesul de creare a miturilor. Mary Antonia Wood argumentează că mithopoesis nu este doar o activitate a trecutului, ci un proces viu și continuu prin care artiștii contemporani creează noi mituri sau le reinterpretează pe cele existente. Fiecare creator modern este influențat de „strămoși arhetipali” – figuri mitice și simbolice care reprezintă prototipuri ale artistului, eroului sau vizionarului. Aceste figuri arhetipale servesc drept modele și surse de inspirație, oferind o structură simbolică pentru experiențele și expresiile creatoare actuale. Mary Wood subliniază că miturile nu sunt relicve ale trecutului, ci structuri vii care continuă să modeleze psihicul uman, interacțiunile, viața socială  și cultura.

M.A. Wood descrie artistul arhetipal ca pe o figură care întruchipează esența creativității umane, servind drept canal prin care sufletul și arhetipurile se manifestă în lume. Acești artiști nu doar creează opere de artă, științifice sau religioase, ci și facilitează o înțelegere mai profundă a experienței umane prin conectarea la simboluri și teme universale. Wood subliniază rolul esențial al artistului arhetipal în societatea modernă, evidențiind necesitatea de a înțelege și de a lucra cu forțele inconștiente care stau la baza chemării creative. Artiștii sunt văzuți ca agenți ai schimbării, capabili să influențeze percepțiile și să promoveze o înțelegere mai profundă a lumii prin operele lor. Wood oferă o perspectivă profundă asupra interdependenței dintre suflet, creativitate și arhetipuri, invitând cititorii să reflecteze asupra propriei lor chemări creative și asupra modului în care pot îmbrățișa rolul de artist arhetipal în viața lor.

În capitolul final al cărții, „Epilog ca testament și talisman”, Mary Antonia Wood oferă o cheie concluzivă profundă și clarificatoare a explorărilor sale asupra creativității și a rolului artistului arhetipal. Acest epilog servește atât ca o reflecție finală, cât și ca un îndemn pentru cititori să-și (re)redescopere și să-și urmeze propria chemare interioară de a crea. Autoarea reafirmă ideea că fiecare individ are potențialul de a se conecta cu aceste forțe arhetipale pentru a-și manifesta creativitatea autentică. Ea ne conferă o „carte-talisman” ca obiect simbolic ce poartă o semnificație profundă și personală pentru creator. Talismanul reprezintă o sursă de inspirație și protecție, amintind artistului de angajamentul său față de actul creator și de legătura sa cu arhetipurile. Mary Antonia Wood își încurajează cititorii să își creeze propriile talismane sau ritualuri care să le reamintească de chemarea lor creatoare și de conexiunea cu sufletul. Mary Antonia Wood ne îndeamnă către o deschidere continuă către noi experiențe și descoperiri, menținând vie forța creativității și a relevării de sine. Acest capitol final este scris ca o binecuvântare și un ghid pentru cei care doresc să își aprofundeze relația cu propria creativitate, oferind atât reflecții finale, cât și instrumente practice pentru a susține și îmbogăți calea creației.

Kim Krans, artistă și scriitoare, mărturisește despre acest volum: „Artistul arhetipal este o apariție îndelung așteptată in domeniul creativității si al psihologiei abisale. Cercetătorii, studenții, artiștii, ecologiștii si activiștii vor găsi in ea o revelație – o harta accesibila, si totuși complexa, a conceptelor jungiene si arhetipale, precum si relația acestora cu diferitele forme de exprimare artistica. Dr. Mary Wood onorează marele mister din sufletul fiecărui artist si, in același timp, nu lasă nicio piatra neîntoarsă in căutarea unei înțelegeri mai profunde.” 

Recomand cu căldură această „carte-talisman” care, am profunda certitudine, va (re)naște în fiece cititor energii vitale și creatoare, în tușe minore sau majore!

DANIELA LUCA

Daniela Luca este  doctor în psihopatologie și psihanaliză (Universitatea Paris VII), psihanalistă,
poetă și eseistă. Din 1998 este redactor de carte, editor, consultant științific, traducător.  A publicat numeroase articole în reviste de literare și reviste de specialitate (psihanaliză, psihologie). Este autoare a volumelor de eseuri de psihanaliză Cuvinte în negativ (Editura Tracus Arte, 2016) și Estetica Inconștientului (Editura Herald, 2021); este co-autoare a volumului Rușinea – vocea, experiența și vindecarea rușinii în procesul terapeutic (Editura Herald, 2022); printre cele mai recente volume de versuri, amintim Intermezzo (Editura Paralela 45, 2017) și Vatra Luminoasă (Casa de Editură Max Blecher, 2019).

Facebook Comments Box

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Captcha loading...