LUKE SNIEWSKI – „Let’s come back to the body first, and then you will learn how to appreciate and use your mind in a more productive, conscious way”
So, when I talk about the wisdom of the body, I talk about supporting the body to release tension, to release stress, which then allows the mind to be a tool that can be used and applied, as opposed to something that habitually controls everything that you do and say. So, it’s a relationship. It’s a relationship between mind and body, and they’re linked.
Today, as you can see, most people don’t listen to their body. And this is why ,,Somawise” has taken the stance of: well, let’s come back to the body first, and then you will learn how to appreciate and use your mind in a more productive, conscious way.
Luke Sniewski – „să revenim mai întâi la corp, iar apoi vei învăța să-ți apreciezi și să-ți folosești mintea într-un mod mai productiv și mai conștient.”
Așadar, atunci când vorbesc despre înțelepciunea corpului, mă refer la sprijinirea corpului pentru a elibera tensiunea și stresul. Iar acest lucru permite minții să devină un instrument pe care îl putem folosi, în loc să fie ceva care controlează în mod automat tot ceea ce facem și spunem. Este vorba despre o relație între minte și corp. Cele două sunt interconectate. Astăzi, după cum poți vedea, majoritatea oamenilor nu își ascultă corpul. Tocmai de aceea „Somawise” pornește de la ideea: să revenim mai întâi la corp, iar apoi vei învăța să-ți apreciezi și să-ți folosești mintea într-un mod mai productiv și mai conștient.
Valentin Comănoaia – Educația înseamnă moralitate, pregătire profesională și emoțională
Educația pentru sportivi este absolut obligatorie. Nu vorbim despre educația formală, școala. Ci despre educația non-formală ce ține de nutriție, psihologie, refacere, educație financiară și brand personal. Aici este tragedia: oamenii din sport care sunt plătiți să îi îndrume și să îi învețe pe copii sport, nu le vorbesc despre educația sportivă. De ce nu le vorbesc? Pentru că nici ei nu sunt pregătiți din acest punct de vedere. Nici ei, la rândul lor, nu au fost învățați de cei care ar fi trebuit să facă asta. Și ducându-mă și mai profund, e o problemă de cultură la noi. Educația nu este un subiect prioritar pentru România. Nu a fost niciodată, de fapt, în toată istoria noastră. Și care este efectul acestei tragedii? Copiii talentați, hărăziți cu abilități deosebite, nu reușesc.
Ana-Maria Pop despre Covor Plante Poezie: de la un shop de plante de pe terasa Obor la un proiect artistic interdisciplinar
Covor Plante Poezie a început în 2023, pe terasa Obor, deasupra micilor, să fiu mai precisă. Împreună cu Obor Amor, Vitrina Gallery și Paper Traffic, terasa aceea mare de la etajul 1 a devenit playgroundul nostru și am început fiecare să ne desfășurăm activitatea.
Carla Schoppel: „Colajul și poezia sunt spații în care nu mai există structură organizată, cel puțin pentru mine, ci doar proces și reacție” – interviu de Anca Zaharia
Mă bucur când proiectele ies bine și când știu că am participat la îmbogățirea unui CV sau portofoliu de artist, că i-am creat șanse de creștere pe piața de artă, că l-am făcut mai vizibil sua uneori chiar că l-am încurajat să-și expună lucrările și să nu mai trateze arta doar ca pe o activitate destinată exclusiv intimității de atelier. Desigur, mă simt extrem de acasă atunci când creez: în colaj și poezie, în practica artistică în general, lucrurile sunt mai instabile. Colajul și poezia sunt spații în care nu mai există structură organizată, cel puțin pentru mine, ci doar proces și reacție.
Florin Dumitrescu – „Ideile poetice trebuie să înghită și să digere ideile filosofice”
Eu am început să scriu texte angajate social-politic încă din vremea debutului cu Timpuri Noi. O făceam instinctual, pentru că așa simțeam că trebuie să fie muzica rock: contestatară, frondistă. Mi-am făcut din asta un crez mai apoi, cu Sarmalele Reci. Între timp am scris lyrics pentru mai mulți muzicieni și de fiecare dată am încercat să strecor măcar un fior de implicare civică.
Liana Sakelliou – Poezia este atât vocația mea, cât și casa mea
Apartenența atât la comunitatea literară greacă, cât și la cea internațională m-a adus în contact cu mulți oameni remarcabili și nenumărate oportunități: publicarea poemelor mele, traducerea altor texte literare, scrierea de critică, conducerea atelierelor de creație literară, conferințe despre literatură, participări la rezidențe, jurizări la concursuri de poezie și chiar funcția de președinte al Premiului Uniunii Europene pentru Literatură. Sunt sigură că am omis câteva experiențe, dar tiparul este limpede: un scriitor înflorește doar într-o comunitate care hrănește literatura, într-o rețea de oameni care se asigură că scrisul continuă să trăiască. În acest spațiu internațional, mă simt cel mai profund eu însămi ca poetă. Poezia este busola care mi-a orientat întotdeauna viața, indicând neclintit aceeași direcție. Este atât vocația mea, cât și casa mea.
Maria-Casandra Hausi: „Doina are chipul universalității, oricând poate să șadă la aceeași masa cu orice gen muzical și să dialogheze”
N-am să cânt niciodată doar să farmec. Să prefac frumosul. El este, ori nu este. Aici întâlnim sublimul, ne este dat – revelat – să-l vedem sau ba. Acasă, am înțeles cuvântul. Puterea lui uluitoare, răvășitoare, tulburătoare, ziditoare ori mistuitoare. La școala, am învățat despre forța sunetului. Recunoscându-l, în fapt, din natură. Să îl aud prima dată și abia apoi să-l cânt, de se va cere cântat! Ce lecție fantastică! În viață am cunoscut dimensiunea gândului. Nu mă pot abate din acest drum, chiar de-oi risca dragostea unora dintre voi. Nu pot să vă mint, nu pot sa mă mint, nu vreau!
Alexandru Lamba: „AI-ul nu generează literatură, el cel mult produce text”
Știu că sunt prozatori care spun că-și lasă personajele să decidă pentru ele însele, că acestea le scapă lor din mâini și prind viață proprie, ba chiar că nu au vreun plan în minte când încep să scrie. Personal, cred personajele care-i scapă autorului de sub control și-și cer dreptul la autodeterminare sunt rodul unei slabe planificări. Sau a prea multor adăugiri ulterioare, venite din idei spontane, care le-au făcut incompatibile cu misiunea lor, cum era ea prevăzută în plan. De-asta ele „capătă viață proprie”, pentru că autorul își permite să le pună în cârcă tot felul de acțiuni, pe negândite.
Cosmin Neidoni – Ceea ce numin cultură este o formă de celebrare a nevăzutului vieții și a lumii noastre
Mă întrebi dacă pot exista prietenii veritabile între scriitori? Cu siguranță că da, însă prieteniile scriitoricești nu sunt de la sine înțelese. Între scriitori există, nu de puține ori, rivalități, orgolii, jocuri de putere, animozități ireconciliabile etc. Scriitorii sunt o specie ciudată, sunt capabili să atingă splendoarea umană, dar paradoxal, deși sunt, prin definiție, servanți ai spiritului, pot fi de o mitocănie și răutate profund respingătoare. Mă bucur că am, printre scriitori, și prieteni foarte dragi, însă, onest vorbind, cei mai mulți îmi sunt fie amici, fie absolut indiferenți.
Dan-Liviu Boeriu: „Trăsătura cea mai pregnantă a literaturii adevărate este firescul”
Dacă, în schimb, prin autenticitate înțelegeți un fel de onestitate față de propria ta persoană și față de propriul tău scris, întrebarea își conține răspunsul: nu e doar necesară, e vitală. Pastișa se simte imediat, mimetismul naște rareori bucăți valide estetic. Dar și goana oarbă după originalitate cu orice preț poate fi periculoasă, pentru că experimentul temerar nu se transformă întotdeauna în literatură
Hugo Laruelle
„Gestul meu, fie că este artistic sau artizanal, din momentul în care știu unde merg, nu îmi mai pun întrebarea.”
MARCEL VIȘA
Consider că este o datorie a fiecăruia dintre noi de a se implica civic, de a nu lăsa în derivă „corabia” societății
BOGDAN SUCEAVĂ:
„În literatură ajung să transpară mai-mult-decât-obsesiile, și anume traumele”
BERTI BARBERA:
„Cred cu toată ființa în echilibrul dintre valoarea artistică, profesională și cea umană. Admir ceea ce iese din pasiune, nu din ego”
DANIELA LUCA:
„Literatura, scriitura, grație imaginarului, fantasmaticului, ficționalului – ce bine! – ne permite să ne jucăm de-a personajele pe care le creăm”
LUCIAN BEDEU:
„Țin foarte mult la muzica originală, cea care traduce șimțuri, povești, stări, sentimente
RADU PREDOIU:
Dobândirea mentalității de campion se leagă nemijlocit de sănătatea mentală
