
Romell Alaman, cantautor de muzică folk, s-a născut la Brașov, în 1977. Cea mai mare parte a copilăriei şi-a petrecut-o în zona Rupea, Paloș Ardeal, Cața, Beia, Dăișoara, locuri care i-au influențat mai apoi creația muzicală. A debutat în anul 2008 cu albumul “Legende cu Lupi”, unde se regăsesc, de altfel, poveștile cu cai, păduri, lupi, case de țară, cerul roșu cenușiu de seară, care l-au fascinat încă din copilărie. „Legende cu lupi” a fost primul album folk din România lansat online şi care a avut peste 6000 de download-uri in prima săptămână. Următorul său album, intitulat “Into the fall” a apărut în 2020 şi este unul cu influențe din muzica americană. De altfel, albumul amintit a primit o recenzie minunată in revista americană de specialitate “Stereo Stickman”.
Romell Alaman trăiește în Minneapolis, SUA, dar este o prezență constantă pe scena folk autohtonă, unde performează ori de câte ori are ocazia, cea mai recentă apariție fiind concertul Folk Bun din decembrie 2023, la Sala Palatului. Romell, alături de Nelu Lazăr, este si fondatorul grupului de muzică folk „Taine Folk”, care a susținut recitaluri în cadrul cenaclului Ștefan Baciu, Așezământul Cultural Țara Bârsei, deschizând evenimente pentru scriitori ca Ion Popescu Topolog, Ion Brumaru, Victor Sterom şi alții. Muzica lui Romell Alaman este prinsă și în filme documentare (Imigrația After 1989) și este adesea difuzată în radiourile din diaspora, dar și din țară.
„Baladiera” este cel mai recent album al lui Romell Alaman, lansat online în 26 iulie anul curent. Un album care, așa cum autorul mărturisește „aduce între coperțile de lemn, o întoarcere către începuturi, către Nicu Vladimir si Dorin Liviu Zaharia, brut, sincer fără tehnica de studio, filmat și înregistrat live în pădurile din Drăgăneasa, în luna mai 2024”. De menționat este că albumul este susținut de fani în proporție de 100%.
De la prima audiție, de la cel dintâi acord trimis în eter, în simbioză cu sunetele naturii, Baladiera (2024) se recomandă drept un produs cultural concept. Albumul ne propune un set de 10 videoclipuri înregistrate live într-un cadru natural, mai exact în pădure, fără procesare de studio (cu excepția unui ecou pe voce), fapt care-i dă, din start, o amprentă aparte. Ei bine, cred că alegerea este cât se poate de reușită, îmbinarea sunetelor naturii cu melodicitatea şi ritmurile brute de folk decurgând cumva firesc, natural, ca o reîntoarcere a omului către origini, către mediul care, de-a lungul timpului, a fost o nesecată sursă de inspirație pentru creatorii de artă.
Prin piesele sale, Romell Alaman creează o sinteză compusă din sentimentele elementare ale lumii, sentimente care s-au născut, s-au dezvoltat şi vor rămâne pentru totdeauna în strânsă legătură cu natura. Este o legătură aproape ombilicală, pentru că tot ce ne înconjoară ne hrănește cu emoții, credințe, idei. „Tânără pădure vie/dă-mi tu frunza mie/să îmi fac din brațe ramuri/să mă pierd prin albe dealuri/. Deși poartă o moștenire ancestrală de peste vracuri, pădurea se regenerează şi este mereu tânără, fiind un model pentru ființa umană (piesa „Tânără pădure vie”). De altfel pădurea este un laitmotiv al albumului, fiind prezentă sau sugerată în toate melodiile.

Prin combinarea stimulilor externi ai naturii, fie ei acustici sau vizuali (cum sunt șuieratul vântului, ciripitul păsărilor, foșnetul frunzelor, clipocitul apei, lumina care pătrunde printre trunchiuri, jocul umbrelor prin iarbă, gospodăriile rustice sau prezența animalelor) cu stimulii interni (cum ar fi iubirea, dorul, întrebările, frământările, așteptările, speranțele) cantautorul invită privitorul/ascultătorul să intre, printr-o poartă senzorială, într-o lume a emoțiilor de orice fel şi reușește să-l facă să se integreze în acest tot. Un tot în care ceea ce contează este să simți. Un tot unitar în care marea este şi zare dar şi un cer de nisip, iar în vene curge verdele pădurii (piesa „Marea”). Un tot unitar în care natura devine lichidă, luna coboară în piept iar creatorul simte timpul (ora) ca un moment de absolut, integrat în natură împreună cu o mare iubire: „cu luna în piept/ora aștept/cu tine mă pierd” (melodia „Bună dimineața”). Aș sublinia aici accentul de la final pe versul „cu tine mă pierd” unde artistul concentrează idealul său de împlinire, suficient pentru a se pierde în timp. Este un sentiment pe care-l regăsim şi în piesa „Lasă-te învins”, unde ființa umană trăiește ziua de azi ca un vis, dar crede că trebuie să își facă simțită prezența şi „desenează urme în drum”, deși își cunoaște fragilitatea, exprimată prin versul „mâine vom fi praf şi scrum”. Însă, pentru că renașterea e ciclică, totul va fi luat de la început „Nu vrei tu s-o luăm de la-început/să rătăcim vorba în cuvânt/să desenăm norii în vânt/”. Așadar, viața e un vis perpetuu pe axa început-sfârșit-început.
Prin piesele propuse, Romell Alaman induce imagini mentale și emoții care îndeamnă la meditație iar fondul muzical armonic rezultat din inspirata țesătură de acorduri este garnisit cu versuri care, nu de puține ori, au încărcătură poetică şi filosofică. Aici se încadrează şi cele două cântece „Balada albă” şi „Balada întunecată”, un joc în oglindă, unde reflexia este doar o parte a luminii şi sunetului. Dacă în „Balada albă” femeia (idealul iubirii) este identificată sau identificabilă iar artistul o percepe aproape în sfera concretului „cu părul lung, cu brațul lung/din ea verde cânt/şi albă mână, alb picior/din mine face om-neom” în „Balada întunecată”, perspectiva se schimbă: „tu îndepărtata anilor de ieri/din ce trup, femeie, vii să ceri?”. Femeia ca ideal al iubirii este doar un „trup al gândului gând”. Este o idee, cu note de absolut pentru care artistul este frânt, este străin de propriul trup şi departe de împlinirea iubirii: „eu străin de brațe, dor îmi e de ele/şi străin de tine mă prefac în stele/stele de gânduri grele. Iată o nouă integrare în absolut, prin suferință, dar nu în planul terestru ci în plan cosmic.
Fără îndoială, ceea ce ne propune Romell Alaman prin albumul „Baladiera” aduce o perspectivă interesantă, în care se păstrează imaginea romantică a trubadurilor pe care folkiștii autohtoni au cultivat-o adesea, dar se distinge şi un înveliș considerabil şi consistent de meditație, pe fondul reintegrării muzicii şi a sentimentelor cu natura. Pădurea, ca laitmotiv, este o zonă a spiritualului, a sacrului şi devine însăși muzica şi versurile. Practic, devine una cu artistul care, dincolo de statutul său de individ modern, caută experiența sacralității. Prin mesajul melodiilor (n.a. – mesaj interpretat în această cronică cu precădere lingvistic şi nu muzical), Romell Alaman depășește granițele acestei lumi şi se caută pe sine însuși printre limite şi continuitate, în păduri de stele.
„Baladiera” este un produs cultural pe care îl recomand şi cred că aceia care îl vor „consuma” vor avea parte de o experiență senzorială plăcută, dacă vor reuși să fie cu adevărat părtași la această călătorie şi nu se vor crampona exclusiv de aspectul tehnic de construcție a frazelor muzicale sau de fluiditatea versificației. Muzica şi textul merg mână în mână, se completează şi transmit emoție.
Mai multe despre Romell Alaman puteți afla aici iar albumul Baladiera poate fi descărcat gratuit de aici, în format video sau audio.
Așadar, audiție/vizionare plăcută!

DECEBAL N. TODĂRIȚĂ
Este prin naștere clujean, prin copilărie și tinerețe brașovean iar prin familie și carieră sibian. A absolvit două facultăți: de Jurnalistică respectiv de Istorie, precum și două programe de masterat:
Jurnalism și Relații Publice, respectiv Elite Politice Românești. A debutat cu volumul de poezii „Vise presate” (editura Eikon, 2016, prefață Conf. univ. dr. Lucian Grozea, postfață Ovidiu Ivancu), iar în
2022 a publicat al doilea volum de poezii intitulat „Multivers”, tot la editura Eikon (prefață Ovidiu Ivancu, ilustrații Iulia Cruceru, coperta I Darius Drăgoi), lansat la Sibiu, în 17.05.2022. Și-a prezentat poeziile în cadrul mai multor lecturi publice, la diferite lansări de carte din țară precum și în cadrul Târgului de carte Gaudeamus Radio România – Sibiu 2021. Volumul „Vise presate” a beneficiat de cronici în revista Mișcarea Literară, semnate de Cătălin Stanciu și în revista „Psyche” sub semnătura poetului Savu Popa, bucurându-se totodată de ample prezentări în presa sibiană. Volumul „Multivers” va fi prezentat în cadrul Salonului Intențional de Carte Bookfest 2022, București urmând ca apoi să aibă parte de lansări și în alte orașe din țară: Brașov, Alba-Iulia, Râmnicu Vâlcea etc..