În perioada studenției am început să frecventez anticariatele din orașul Iași pentru a-mi completa colecția de viniluri. Aveam câteva zeci de albume și un pick-up decent la care le ascultam. În vara anului 2009 am găsit discul celor de la Conexiuni, Tot ce-aș vrea să-ți spun, printre alte discuri aruncate la vânzare și l-am luat acasă ca să-l audiez. Mi-a atras atenția în special logo-ul formației pentru că arăta destul de Metal, însă pozele cu membrii trupei lăsau de dorit. Nu mi-a plăcut că pe copertă  băieții erau îmbrăcați în flanele, iar muzica lor era un Hard N Heavy de foarte bună calitate.

Tot ce-aș vrea să-ți spun în formula: Florian Stoica solist vocal, Gabi Isac „Bastanu” la bas, Victor Solomon „Solo” – chitară și Victor Lenghe la tobe, a fost lansat în 1993 la casa de discuri condusă de Adrian Ordean din Compact B, Migas Real Compact, și îl consider ca fiind în top 10 albume Rock românești. Recomand cu drag albumul celor care ascultă trupe precum: Deep Purple, Black Sabbath, Iron Maiden, Judas Priest sau altele din zona Heavy Metal anii 80-90.

Cu acest album am descoperit una dintre cele mai bune voci de Rock din România, alături de un chitarist virtuos și melodii interesante. Îmi pare rău pentru pierderea lui Florian Stoica în noiembrie 2019! Poate dacă mai trăia el, trupa ar fi lansat un nou material și ar fi concertat mai mult ca să-i mărturisesc și eu LIVE.

Prima melodie, În loc de bun găsit,deschide albumul într-o manieră nostalgică cu versuri care fac referire la gloria trecută a trupei și încearcă să capteze atenția noului public. Ritmul este unul alert, vocea în forță, iar riff-urile te electrizează și te invită la mișcare, în cazul rockerilor la dat din plete (headbang).

Alergăm spre o stea/ Care a strălucit cândva

Și care acum apare dintre norii grei

Coboară-ți privirea iar/ Doamne spre noi

Ascultă, privește poate îți vei aminti

Privește, ascultă poate îți reamintești!

Cea de-a doua melodie, A fost odată, mă duce cu gândul la riff-urile grele inventate de Tony Iommi în Sabbath. Versurile sunt din zona romantică și conturează o părere de rău vis a vis de o relație încheiată. La refren, vocea lui Florian mă emoționează de fiecare dată prin acel vibrato.

Aș vrea să înțeleg de ce îți pare rău/ De mâine ești cu altul, singur voi fi eu!

Am înțeles! Amintirea-i mult prea grea/ Mereu te va urma! A fost odată…

Trupa continuă melodiile de dragoste pe riff-uri heavy cu a treia piesă, Amintirea unui vis și ne povestește despre o altă iubire sfârșită, dar în acest caz, eul liric, dezamăgit, acceptă  realitatea despărțirii.

Poate că e mai bine așa / Tu cu el, eu cu altcineva

Să păstrăm tot ce-a fost frumos, doar  iubirea

N-are rost să ne amăgim / Cum am fost nu putem să mai fim

Amintirea ne va veghea, numai ea.

Instrumentalul este mai alert decât la celelalte melodii și se simte influența neo-clasică de la Yngwie J. Malmsteen în riff-uri, dar mai ales în arpegiile dintre strofe. Pasajul dintre ultimul refren și solo-ului de chitară este parcă desprins de pe albumul Trilogy al chitaristului suedez și formula de bas cântată de Gabi Isac este savuroasă.

Viața de Rocker este hit-ul trupei de pe prima față a discului și  caracterizează perfect stilul și moda rockerilor români din perioada anilor  90-2000. Melodia a fost gândită ca un imn pe care să-l cânți împreună cu prietenii la concertele trupei. Versurile sunt ușor puerile, dar stârnesc nostalgia și mă regăsesc în ele. Deși, frecventam rockoteca din anul 2004 și în generația mea erau aceleași obiceiuri: petrecerile și audițiile la cineva acasă, cheta pentru băutură, cântatul la chitară prin parcuri și schimbul casetelor sau CD-urilor cu muzică. Să nu uităm de cunoscutele bătăi dintre rockeri și depeșari sau de animozitățile dintre punkeri și rockeri. Îmi doresc ca și adolescenții Rock de astăzi să aibă parte de amintiri frumoase, distractive și nu de bătăi.

Noi avem plete și lipsă de bani/ Blugi peticiți de-o grămadă de ani

Se mai întâmplă să avem și noi/ Bani să bem berea doi câte doi

Consider  melodia de dragoste care dă și titlul albumului,  Tot ce-aș vrea să-ți spun, cea mai frumoasă creație a grupului Conexiuni din Brașov. Compoziția are tot ce trebuie ca ingrediente pentru un șlagăr: o temă emoționantă de chitară a la Iron Maiden (Wasting Love), solo-uri bântuitoare, o voce melodioasă și versuri în care iubirea este invocată din nou ca temă. Trecut prin suferința despărțirii și încărcat de speranță, eul liric renunță la durere și își cheamă iubirea din nou

Lacrima râzând

Arunca-voi pe pământ

În urma mea,

În calea ta      

Privește-o și strigă-mă iar.    

Dacă mă-ntristez

Dacă-acum mă-ndepărtez

Voi veni, într-o zi

Mai sigur pe mine

Te voi răpi.

Fosta iubire este o altă melodie Heavy pe tema dragostei, însă de această dată reiese decizia unei separări definitive. Foarte interesantă și bine venită tranziția care desparte cele două solo-uri ale piesei într-unul virtuos și altul blues.

Ne vorbim ca doi prieteni

Ce de mult se știu

Dar eu acela care-am fost

Nu pot să mai fiu

N-ai știut să prețuiești

La vremea ei

Iubirea ce acum i-o ceri.

Fosta mea iubire

E târziu acum

Imposibil ști bine

Să mă-ntorc din drum

Adio iți spun.

Lasă-mă așa propune cu riff-uri grele și ritmuri mai așezate, versuri cu ideea conflictului dintre generații și spiritul rebel al celor tineri.

Niciodată, nimeni niciodată/ Niciodată, nimeni nu-ți va da

Libertate nimeni niciodată/ Nimeni, niciodată nu-ți va da!

Penultima melodie a albumului are un intro acustic și lent, dar se modifică precum un Cameleon  într-una ritmată. Versurile sunt o metaforă pentru oamenii cu multe fețe care nu sunt sinceri și adevărați în relațiile pe care le au. Aluzia poate fi explicată și către zona politică prin dispariția regimului comunist. Câteodată mă gândesc și la poveștile cu reptilieni și alte specii de extratereștri, apropo de partea SF. a interpretării.

Ce fericiți și ce uniți eram / Când de-ntuneric și de teamă scăpam,

Dar, cameleonii s-au arătat, / Și prin simpla lor prezență ne-au  dezbinat.    

Ei sunt astăzi peste tot, / Zâmbesc telegenic și te mint frumos.

Să-nvățăm să deosebim / Omul bun de cel hain,

Omul-om de omul-cameleon

TU este compoziția care inițial nu era programată să apară pe album, dar fiind nevoie de o melodie cu care să se ocupe spațiul de pe-a doua față a discului, a fost inclusă pe el. Este considerată cea mai cunsocută piesă a formației și am ascultat-o de multe ori la întâlniri cu studenți sau în seri de open mic-uri. Energia ei mă încarcă negativ și simt că ar avea legătură ca versuri cu trecerea unei persoane dragi în neființă. Finalul are multe sunete pe fundal: mașini, voci, căderea ploii, o zarvă ca și când un accident ar fi avut loc. Chiar dacă poate fi interpretată și în acest mod, știu că majoritatea celor care o cunosc o consideră o baladă Rock.

Tu, ești în globul de cristal / Ce-mi arată drumul către mal

Când mă pierd în lumea mea, și-aș vrea / Să înving tristețea grea

Tu, nevăzută dar te simt / Te ignor dar nu pot să mă mint

Îți recomand să asculți albumul și să-mi scrii în comentarii ce părere ai despre piesele de pe el.

Același Alexandru Arnăutu te salută și îți dă întâlnire luna viitoare la următoarea recenzie. Stay Heavy!

Ca de obicei, la final alăturăm și materialul video

ALEXANDRU ARNĂUTU ”VRACIU” (actor, comediant si solist vocal)

este primul comediant din România care îmbină muzica ți impersonările (impressions) actorilor de la Hollywood cu fenomenul de Stand-up Comedy. A participat în 2016 la emisiunile iUmor și X Factor, unde a ridicat publicul în picioare și a primit un “contract în alb” din partea lui Mihai Bendeac pentru a colabora la emisiunea, În puii mei. La finalul anului 2017 l-ați putut vedea în acțiune si la Vocea României în echipa lui Adrian Despot. În anul 2019 a urmat colaborarea cu Romanii au Talent, unde a făcut un moment de Stand-up muzical și a primit 4 de DA din partea juriului. În ultimii doi ani a fost invitat special la iUmor, unde a facut ROAST juraților, imitându-i pe Arnold Schwarzenegger, Sylvester Stallone si pe multi altii.