Comunicarea, descifrarea nevoilor celuilalt, abilitatea de a imita ce face fratele, sora sau colegul de clasă în situații specifice, descifrarea comportamentului non-verbal, identificarea emoțiilor personale și a celorlalți, toate reprezintă abilități cheie/preachiziții în ceea ce privește abilitățile sociale adecvate.

Copilul tipic observă cu ușurință și imită de la o vârstă fragedă ce face fratele, colegul de grădiniță și preia exemplul acestora (învățarea prin observație) pentru a obține ceea ce își dorește, pentru a iniția o conversație cu ceilalți sau pentru a-și face noi prieteni. Cum facilităm însușirea abilităților necesare interacțiunii sociale în cazul unui copil cu TSA?

Deficitul legat de abilitățile sociale poate fi observat încă din primul an de viață, înainte de a pune un diagnostic. În comparație cu copiii tipici, copiii care sunt ulterior diagnosticați cu autism,  nu răspund când sunt strigați, nu se orientează către persoana care îi strigă. În jurul vârstei de 8-10 luni (Werner et al, 2000), contact vizual deficitar la 12 luni (Osterling et al, 2002) și imitație spontană scăzută între 16 și 18 luni (Werner et al, 2000). În ceea ce privește însușirea abilităților sociale și a preachiziților în cazul copiilor dar și a adulților cu TSA, conștientizarea aspectelor particulare este esențială și presupune:

• Dificultatea în a înțelege și exprima emoțiile
• Deficit legat de aspectul social al limbajului (ex. în terapie, copilul a învățat să ceară ce își dorește, să ceară ajutor în situații variate, a generalizat abilitățile în mediul de acasă, la bunici, în parc, dar va face față și va putea interacționa la școală cu colegii și profesorii, demonstrând abilitățile învățate, fiind un mediu cu mulți stimuli și situații imprevizibile?)
• Dificultatea în a observa și înțelege indici sociali nonverbali mai subtili (ex. copilul inițiază interacțiunea cu un coleg la școală adresându-i o întrebare, dar are abilitatea de a observa faptul că în acest timp colegul său se uită cu coada ochiului la unul din colegi pentru că e atras de jocul pe care îl are?)
• Dificultăți în a iniția conversații și a răspunde verbal adecvat în contexte sociale variate.

Studiile indică faptul că o zi obișnuită de școală este asociată cu un nivel ridicat de stres în cazul multor copii cu TSA. Astfel, copiii și adolescenții cu TSA întâmpină adesea dificultăți în relațiile cu colegii, în special în a crea și menține relații de prietenie de calitate (Whitehouse et al. 2009) și, de asemenea, prezintă un risc ridicat de a fi expuși la bullying (Humphrey și Symes, 2010).

Exceptând preachizițiile menționate, recent într-o librărie, am găsit cartea Dezvoltarea abilităților sociale ale copilului tău, scrisă de Keri K Powers, care vine cu multe exemple/activități utile și creative pentru copiii tipici între doi și opt ani, care pot fi adaptate și în cazul copiilor cu TSA. Exemplele de activități sunt împărțite în:

• Abilități de comunicare;
• Abilități de ascultare activă;
• Abilități de cooperare;
• Abilități de asumare a responsabilității;
• Empatie;
• Abilități de relaționare;
• Abilități de autocontrol;
• Abilități de autoreglare emoțională;
• Abilități de soluționare a problemelor;
• Respectul față de ceilalți.

Ideile creative pot fi adaptate în funcție de nivelul de dezvoltare și motivația copilului. Nu de puține ori, în cadrul practicii în centru, am fost puși în situația de a găsi constant idei noi/creative de a preda cât mai multe abilități sociale care să cuprindă situații imprevizibile ce pot apărea în mediu. Acestea ar putea să pună în dificultate copilul pentru că nu are însușit unul din pașii necesari pentru a face față contextului social respectiv. Această carte vine cu pași clari în procesul de a modela și forma abilitățile sociale și aduce o varietate de exemple care pot fi utilizate atât în terapia 1 la 1 ( pe lângă planul de intervenție personalizat nevoilor copilului), cât și în mediul familial în vederea îmbunătățirii relației cu frații și părinții.

Bibliografie:

1. Humphrey, N. and W. Symes. (2010). Perceptions of social support and experience of bullying among students with autistic spectrum disorders in mainstream secondary schools. European Journal of Special Needs Education 25, no. 1: 77-91.

2. Osterling, J., Dawson, G., & Munson, J. (2002). Early recognition of 1-year-old infants with autism spectrum disorder versus mental retardation. Development and Pathology, 14(2), 239-251.

3. Werner, E., Dawson, G., Osterling, J., & Dinno, N. (2000). Brief report: Recognition of autism spectrum disorder before one year of age: A restrspective study based on home videotapes. Journal of Autism and Developmental Disorders, 30(2), 157-162. 4. Whitehouse, A.J.O., K. Durkin, E. Jaquet, and K. Ziatas. (2009). Friendship, loneliness and depression

GABRIELA GRECU

psiholog clinician/analist comportamental

Președinte Asociația „Psiho Joy” Brașov.

A înființat și conduce un centru specializat în terapia și recuperarea copiilor diagnosticați cu tulburare din spectrul autist, tulburări de dezvoltare și de comportament.