Este binecunoscută dificultatea copiilor cu autism de a recunoaște, de a denumi emoțiile proprii și ale celorlalți. Deficitul în înțelegerea acestor evenimente private, fie că ne referim la emoții de bază: fericire, tristețe, furie sau emoții complexe: curiozitate, entuziasm, plicstiseală, este în strânsă legătură cu nivelul de înțelegere a abilităților sociale (LeBlanc et al. 2003).

Există șase expresii faciale universale de bază care exprimă: bucurie, tristețe, furie, frică, surprindere și dezgust. Ele pot fi identificate și denumite cu acuratețe de copiii tipici de la vârsta de 3 ani (Widen & Russel, 2003). Copiii cu autism au o acuratețe mai scazută față de cei tipici când vorbim de abilitatea de a identifica cele șase expresii faciale universale în fotografii, desene animate sau clipuri video. Rezultatele studiilor sunt specifice atât copiilor cu autism înalt funcțional (Bal et al., 2010; Wright et al., 2008), cât și a celor cu abilități cognitive mai scăzute (Gross, 2004; Tardif et al. 2007).

Recunoașterea emoțiilor este o componentă cheie în dezvoltarea altei abilități sociale mai complexe (Teoria Minții – Theory of Mind).

Teoria Minții este definită ca o abilitate de a atribui credințe, dorințe/preferințe și intenții, atât propriei persoane, cât și celorlalți. Copiii cu dezvoltare neurotipică înțeleg conceptele de dorință și intenție în jurul vârstei de 2 ani și credințele în jurul vârstei de 3-4 ani (Sodian & Thoermer, 2008). În schimb, copiii cu autism întâmpină dificulății în înțelegerea Teoriei Minții (Paytern & Peterson, 2010). Cu alte cuvinte, înțelegerea perspectivelor în ABA presupune capacitatea de a deduce și de a răspunde adecvat la comportamentele private pe care le experimentează ceilalți. Poate copilul cu TSA să înțeleagă/să denumească ce înseamnă comportamentul unei persoane de a-și pune mâinile pe cap și se uita cu atenție în direcția ceștii de cafea pe care a vărsat-o pe laptop?

Care sunt preachizițiile în predarea Teoriei Minții:

• Joint attention – alternarea privirii între un obiect/joc și privirea persoanei cu care interacționează
• Dezvoltarea imitației –  urmărește consecvent copilul comportamentul celor din jur și îi imită?
• Dezvoltarea limbajului vocal – poate copilul să asocieze abilități non-verbale (gesturi, zâmbet) abilităților verbale?
• Abilitatea de a eticheta propriile evenimente private- poate copilul să denumească propriile emoții în contexte variate?
• Abiliatea de a atribui experiențe personale altor persoane sau animale.

În terapia ABA este  esențială predarea emoțiilor simple/complexe în contexte variate și înțelegerea perspectivelor în vederea îmbunătățirii abilităților sociale. Două site-uri cu materiale utile pe care noi le folosim în cadrul centrului sunt: www.jucarii-vorbarețe.ro și www.twinkl.ro Primul oferă o gamă complexă de materiale ce pot fi comandate direct de pe site, iar cel de-al doilea, vine cu o diversitate de imagini, scenarii, prezentări powerpoint, fișe academice pentru preșcolari și ciclul primar, în schimbul unui abonament lunar. De asemenea, oferă și acces gratuit pentru o gamă mai restrânsă de materiale.

Bibliografie:

1. Bal., E., Harden, E., Lamb, D., Van Hecke, A.V.., Denver, J.W.,& Porges, S.W. (2010). Emotion recognition in children with autism spectrum disorders: Realtions to eye gaze and autonomic state. Journal oh Autism and Developmental Disorders, 40, 358-370.

2. Gross, T.F. (2004). The perception of four basic emotions in human and nonhuman faces by children with autism and other developmental disabilities. Journal of Abnormal Child Psychology, 32, 469-480.

3.  LeBlanc, L.A., Coates, A. M., Daneshvar, S., Charlop-Christy, M.H. Morris, C., & Lancaster, B. M. (2003). Using video modeling and reinforcement to teach perspective-taking skills to children with autism. Journal of Applied Behavior Analysis, 36, 253-257

4. Paynter, J., & Peterson, C. (2010). Language and ToM development in autism versus Asperger Syndrome: Constrasting influences of syntactic versus lexical/semantic mautrity. Research in Autism Spectrum Disporder, 4, 377-385.

5. Sodian, B., & Thoermer, C. (2008). Precursors to a theory of mind in infancy: Perspective for research on autism. Quarterly Journal of  Experimental Psychology, 61, 27-39.

6. Tardif, C., Laine, F., Rodriguez, M., & Gepner, B. (2007). Slowing down presentation of facial movements and vocal sounds enhances facial expression recognition and induces facial-vocal imitation in children with autism. Journal of Autism and developmental Disorders, 37, 1469-1484.

7. Widen, S.C., & Russel, J.A. (2003). A closer look at preschoolers’ freely produced labels for facial expressions. Developmental Psychology, 39, 114-128.

8. Wright, B., Clarke N., Jordan, J., Young, A.W., Clarke, P., Miles, J., & Williams, C. (2008). Emotion recognition in faces and the use of visual context in young people with high-functioning autism spectrum disorders. Autism, 12, 607-626.