Am primit de la Turnu-Severin, de la prietenul Emilian Iachimovski, recentul său volum de versuri Încă o zi[1]. Chiar titlul este ambiguu. Este el pus acolo într-un sens optimist sau într-unul pesimist? Sau poate doar să încurce. Întreg volumul este construit în jurul unui el, poate în jurul unui triunghi dreptunghic max emilian iachimovski (p.29).

Volumul debutează într-o anumită cheie angoasantă: „Se agăța de ceasul de buzunar/ ca de o geamandură”. Imaginea naufragiului va avea o profundă legătură cu finalul cărții, unde disperarea atinge culmi aproape cioraniene. Vom vedea. Tangajul parcă cere „un anotimp un an un timp” (Nichita Stănescu – Viața mea se iluminează).

Un motiv des întâlnit în volum este cel al fluturelui: „fluturii de noapte/ ce oxidau bătrânii” (p. 4), „avea grijă ca fluturii nopții/ să nu doarmă”, „din luna plină cu elefanți și fluturi” (p. 6), „Fluturele Pubis zburase demult” (p. 7),  „o umbră fugară a/ unui fluture, peste chipul lui” (p. 14), „zgomotul moale al fluturilor” (p. 15), „Din foile cărții ca un fluture” (p. 43).

Simbolistica fluturelui poate fi ușor de urmărit. Acesta a ajuns deja un imago, un adult în toată firea. Adică a trecut prin toate transformările posibile: de la larva mică la înălțatul de aripi în aerul înserării. Fluturele pare totuși că este pregătit de încheierea unui ciclu: „dacă nu te visează nimeni, nu exiști.” (p. 33) sau „Păi, eu sunt Max! și moartea/ urcă pe mine ca o iederă” (p. 39).

Anxietatea este amplicată și de folosirea verbelor la trecut, întotdeauna a fost, niciodată nu este sau nu va fi. Disperarea atinge cote himalayene la sfârșitul volumului, limbajul frângându-se și el:

Se înțelege aici naufragiul de la început?

[1] Emilian Iachimovski, Încă o zi, editura Oscar print, București, 2025.

Cosmin Andrei Tudor – scriitor, bibliotecar, doctorand

A absolvit Facultatea de Chimie a Universității din București, specializarea Biochimie tehnologică. Are, la aceeași facultate, un masterat de Chimia medicamentelor și produselor cosmetice. În prezent este student doctorand în cadrul Școlii Doctorale din cadrul aceleiași facultăți. A profesat pe postul de chimist-analist în industria farmaceutică, departamentul cercetare-dezvoltare, iar în prezent este profesor.

Volume. Poezie: Ochilor verzi, editura Cartea Românească (2019), Ludi, Neuma (2021), Jurnal poetic, Neuma (2023). Teatru: Teatru: Ultimul viorist, Statuile, Răsăritul și apusul unui nebun, Berg (2020). Proză: Balerina, editura Neuma (2021).

A publicat în mai multe reviste din țară: România literară, Neuma, Ramuri, Acolada, Expres cultural, Caiete silvane, Litere, etc. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala București – Poezie, din 2020.

Premii: Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru Cartea de debut (Ochilor verzi) pe anul 2019, Premiul Special la Turnirul de Poezie „Cununa de lauri de la Muntele Athos”, Premiul Scriitorul lunii septembrie 2022 (la Gala Scriitorul anului), Premiul II Secțiunea consacrați – proză la Festivalul-Concurs național de literatură „Alexandru Macedonski” 2022.