Anul 1996 a fost unul foarte reușit pentru muzica Rock din România. Trupa Iris semna cu Zone Records și lansa albumul meu preferat din discografia lor, Lună Plină sub îndrumarea muzicală a lui Mihai Godoroja, Voltaj cu Tavi Colen (Talisman) solist ne oferea Pericol de moarte, iar trubadurii: Mircea Baniciu, Florian Pittiș, Mircea Vintilă și Vlady Cnejevici scoteau al doilea album LIVE, Ciripituri sub numele super-grupului, Pasărea Colibri.
Trupa Compact în această perioadă era împărțită deja în două proiecte diferite, Compact B (Adrian Ordean, Leo Iorga) și Compact C (Costi Cămărășan, Mircea Rusu) cu melodii noi, albume separate, soliști diferiți, dar pe același stil și sound de Soft Rock / Hard Rock. Hotărârea a fost la un moment dat de a se întoarce în trupă Paul Ciuci și ca Leo Iorga să-și înceapă o carieră solo, dar acest aspect nu a făcut decât bine pentru că urma ca muzica noastră să se îmbogățească cu încă o trupă Rock.
Melodiile de pe caseta Schimbul 3 au fost înregistrate în toamna anului 1996 în studioul Migas Real Compact, urmând ca distribuția să fie realizată de casa de discuri Tempo, condusă de Ioan Gyuri Pascu, cu o copertă ce reprezintă un obicei care și astăzi are loc printre muncitori și constructori, anume de sta la masă împreună și de a juca în pauze barbut sau cărți.
Componența proiectului avea același cuplu de succes Adrian Ordean (chitară, compozitor și clape) și Leo Iorga (solist) pregătiți să aducă la lumină cântece noi care ar fi făcut parte din al treilea material discografic Compact dacă formația ar fi rămas în aceeași formulă din perioada 88-95. Ca baterist li s-a alăturat Paul Neacșu (Voltaj) pentru ritmul și stilul clasic de a cânta Rock la tobe, chitările electrice urmau să fie puse în valoare și de un alt mare talent al muzicii din România, George Pătrănoiu (MetRock, Act, Taxi), Marius Țiclea din banda lui Mircea Rusu a colaborat și el pe partea de chitară, iar ca basist echipa s-a întregit cu Andi Savastre (Sarmalele Reci).
După o introducere interesantă care îți stârnește emoții diferite, prima impresie fiind că te pregătești de un concert al filarmonicii și după câteva acorduri se schimbă totul brusc și devii amuzat de ritmul melodiei country care nu prevestește riff-ul Hard Rock ce va urma. Nu mă-ntorc din drum pare a fi o declarație a băieților din Compact B (Adrian și Leo) față de colegii din Compact C (Paul și Teo Peter) care au simțit că reunirea cu Paul Ciuci va avea un mai mare succes pe piața muzicală comparativ celui deja existent. De fiecare dată când un grup se divizează în două proiecte văd partea bună a lucrurilor și anume faptul că ai două sau trei trupe bune pe care le poți asculta. De exemplu: Compact / Schimbul 3/ Pact; Cargo / Kempes / Desant / Rezident Ex / ; Timpuri Noi / Partizan etc. Consider că este mai util acest mod de a gândi asupra separărilor trupeților decât să arunci cu noroi luând partea unora sau altora.
Ritmul cântecului este unul energic, riff-urile sunt simple și pline de încredere, iar solo-urile devin parfumate cu multe note, arpegii și flageoleți (pinch harmonics). Vocea lui Leo Iorga sună mai bine ca niciodată, trupa Schimbul 3 aducând în prim plan unul dintre cele mai frumoase timbre vocale din muzica autohtonă cu o combinație perfectă între melodie și Rock N Roll. Versurile susțin ideea că în viață merită să evoluezi și să-ți dorești schimbări din când în când, în același timp fiind fidel și sincer cu persoana ta. Indiferent de obstacole sau de ușile care ți se închid, mentalitatea câștigătoare este cea de a merge înainte cu aceeași încredere că undeva ești așteptat, primit și apreciat la adevărata valoare.
Nu mă-ntorc din drum! / O voi lua acum de la-nceput / Încă nimic nu e pierdut / Știu că mă așteaptă undeva / Un suflet singur ce mă vrea…
Nicky de la gară intră în scenă pe un riff șmecher de Rock N Roll combinat cu Blues și un ritm tradițional de patru pe patru à la AC/DC, adică tare și apăsat. Dialogul de solo-uri este plin cu de toate pentru că cei doi virtuoși, Țiclea și Pătrănoiu își arată frumos colții, bucurând ascultătorii genului. Stilul de-a răpui (cânta RAP) pe strofă este unul interesant și am observat că mai multe găști Rock de pe la noi au preluat inițiativa de la mai marii din afară ca Aerosmith și Run DMC sau Anthrax și Public Enemy, vezi colaborările dintre Cargo și R.A.C.L.A., Paraziții și Vița de Vie sau Luna Amară și Ombladon.
Personajul prezentat în versuri este un rocăr tipic al anilor 90, caracterizat cu precizie, așa cum am cunoscut și eu în copilărie pe mulți de genul. O generație de iubitori de Metal și Rock cum rar se mai fabrică în ultimii ani pentru că cei despre care cântau băieții erau foarte dedicați credinței lor, plini de atitudine, buni cunoscători de muzică și se mai și luptau cu depeșarii sau cu repării, dar asta doar în timpul liber după ce le serveau câteva belele celor din poliție și apoi faceau din nou cheta pentru țigări și votcă. Acestea sunt povești adevărate pe care le ascultam tot de la unchiul meu, Dan în perioada anilor 1996-1997 când mă dezvoltam și eu ca rocăr rebel și în același timp frecventam clasa a II-a. Acest cântec îmi aduce aminte ca temă și vibe de următoarele compoziții dedicate stilului ROCK: Bestial (Secret, 1992), Viața de Rocker (Conexiuni, 1993), Văru Maftei (Timpuri Noi, 1995).
La concerte stau în față și m-agit de nu mai pot, / după trei sau patru piese sunt cu limba de un cot (…) Eu sunt Nicky și sunt rocăr și îmi place, să știi, să mă scuturi după riffuri și să spun prostii!…Da sunt Nicky de la gară și sunt rocăr bestial!
Zilele temperează puțin atmosfera înflăcărată creată de primele două melodii și aduce melancolia în prim plan fiind asemănătoare ca stare cu o altă melodie compusă de Adrian Ordean, Toamnă în sufletul meu (Compact).Versurile scrise de Ioan Gyuri Pascu tratează o temă des întâlnită atât în literatură cât și în muzică și anume puterea de a trece peste dezamăgirile vieții pentru că pe scurt, timpul le rezolvă pe toate. Indiferent de suferința sau de decepția trăită din partea fostelor relații, fie de prietenie sau de iubire, vremea bună și soarele revin în viața oricui și este important să privim aceste momente mai puțin fericite doar ca pe experiențe și capitole trecute din cartea vieții.
Sunt zile-n care crezi că s-a terminat / Când crezi că visele tale te-au înșelat / Când prietenii te-au părăsit fără un cuvânt / Când planuri maeri s-au năruit și totu-i vorbă-n vânt (…) Zile-ntruna trec / Zile-ntruna vin / Ca un nor stingher pe cerul senin…
Cu lumina ta este ultima baladă Rock compusă pe prima față a casetei, iar versurile sunt scrise de Mircea Rusu. Cântecul este o dedicație perfectă pentru cuplurile certate care vor să se regăsească și să se împace. Îmi place mult tema din intro-ul cântat de clapele și secondat de chitară pentru că amintește de structura altui hit, Mă voi întoarce (După ani și ani) și prevestește sunetul din viitoarele șlagăre A.S.I.A. (vezi, Garsoniera ta sau Dă-mi nopțile-napoi).
Se face tot mai frig / Amintiri stau în ramă / Eu încă te mai strig / Inima mea te cheamă!
De fiecare dată când ascult melodia asta și trece de partea solo-ului, în momentul modulației, vocea lui Leo îmi transmite emoție și mi ridică părul pe mâini.
Cu lumina ta, dacă vii,/ Poate vom fi iar doi copii / Cu lumina ta, dacă vii, / Ne vom înveli!
Întoarcem caseta pe fața B și după ritmul sacadat și drept impus de tobele lui Paul Neacșu, cântecul începe în forță cu riff-ul de Thrash Metal à la Metallica, For whom the bell tolls! Mereu am simțit că melodia asta este soră îndepărtată la structură cu Nu uita de pe Cine ești tu, oare. Povestea din versuri este a unui lucrător din schimbul 3 care este frustrat că nu poate avea activitate amoroasă și nici afecțiune din partea unor prezențe feminine din lipsa timpului liber cauzat de programul de muncă.
Noaptea la muncă, toată ziua în pat!/ Nu tu gagică, nu parcuri, nu alei /
N-am timp că noaptea dau cu cârca-n schimbul 3!
Să fii lângă mine este o altă compoziție în stilul clasic Glam Metal / Hard Rock în care trupa cântă pe riff-uri energice declarații de dragoste și își exprimă dorul față de femeia iubită. Versurile melodiei au fost scrise tot de Ioan Gyuri Pascu.
Uită tot ce-a fost, da, uită / Mâine-ncepe-o nouă zi / Chiar de-ar fi s-aștept o viață /Eu te-aștept
Versurile următoarei piese, Încă o zi fără tine, le interpretez ca fiind în legătură cu Să fii lângă mine, astfel duc mai departe mărturisirea eului liric din cântecul anterior și se transmite sentimentul de mâhnire pentru că persoana iubită nu a răspuns chemării de a reveni în cuplu. Melodia este ultima baladă lentă și tristă de pe această casetă.
Am înțeles ce-nsemni pentru mine / Și nu mai vreau încă o zi fără tine.
Albumul Schimbul 3 se încheie la fel cum a început, adică în forță cu melodia mea preferată de pe acest material discografic și anume, Marșul speranțelor. Riff-ul din intro este unul greu care se repetă pe întreaga compoziție și se înscrie în categoria melodiilor mai supărate (Heavy) gândite de Adrian Ordean ca Party, Schimbul 3, Omul Negru, Hoinarul sau Cine ești tu, oare? Mesajul versurilor gravitează în jurul situației devenită clișeu în viața noastră și anume speranța continuă la mai bine, indiferent de bucuriile sau realizările pe care le avem deja. Nu suntem conștienți de partea plină a paharului și trăim într-o veșnică nemulțumire care ne afectează mult. Încă ne mai raportăm la succesul din viața asta scurtă doar prin banii din conturi, vacanțele luxoase și alte bunuri materiale. Oare mai există și altceva? Finalul cântecului este complimentat de tema cântată de clape care sună măreț.
Și-atunci toți speră, dar în zadar, / Sufletul nu-l scoți din buzunar.
E marșul speranțelor / Toți vor să țină pasul cu minunile din vis / Toți vor numai bucurii, / Toți vor ca să trăiască după pofta inimii.
În concluzie, recomand acest album celor care poate nu l-au ascultat până acum, neștiind de această ramificare a trupei Compact, iar melomanilor…ASCULTAȚI-L ÎNCĂ O DATĂ!
Fiți cu ochii și pe canalul meu de YouTube, Alexandru Arnăutu Vraciu pentru că urmează primul episod din seria podcastului cu Adrian Ordean despre perioada lui în trupa Roșu și Negru!
Până data viitoare…For those about to Rock…I salute you!
ALEXANDRU ARNĂUTU ”VRACIU” (actor, comediant si solist vocal)
este primul comediant din România care îmbină muzica ți impersonările (impressions) actorilor de la Hollywood cu fenomenul de Stand-up Comedy. A participat în 2016 la emisiunile iUmor și X Factor, unde a ridicat publicul în picioare și a primit un “contract în alb” din partea lui Mihai Bendeac pentru a colabora la emisiunea, În puii mei. La finalul anului 2017 l-ați putut vedea în acțiune si la Vocea României în echipa lui Adrian Despot. În anul 2019 a urmat colaborarea cu Romanii au Talent, unde a făcut un moment de Stand-up muzical și a primit 4 de DA din partea juriului. În ultimii ani a fost invitat special la iUmor, unde a facut ROAST juraților, imitându-i pe Arnold Schwarzenegger, Sylvester Stallone si pe multi altii.
