În perioada anilor 1994-1995 când deja ascultam pe vinil trupele Rock românești din anii ‘80, dar am descoperit la radio o altă formație interesantă pe nume Antract. Cântecul prin care i-am cunoscut se numește Ești frumoasă, iar unchiul meu, Dan o cânta destul de des și la chitară fiind ceva nou care propunea și zona de comedie/parodie, atât de plăcută mie, încă de pe atunci. Pentru studenții și tinerii anilor ’90 muzica Rock românească avea în palmares multe fomații noi care sunau din ce în ce mai bine și mai agresiv atât instrumental cât și pe zona de versuri, mesaje, etc. Se simțea o relaxare și o nouă abordare a acestui gen muzical care în perioada de tristă amintire dădea aripi celor care îl ascultau. S-au dezvoltat armonios și ramificațiile Rockului prin găști care propuneau și alte sub-genuri ca Glam, Alternative, Thrash, Death sau Hard Core, vezi Neurotica, Tectonic, Altar, Commando, Secret, GOD, Timpuri Noi, Sarmalele Reci, Vița de Vie ș.a.

Antract este un nume foarte bine ales pentru grupul înființat de Bobiță Cătușanu (bass) la Râmnicu Vâlcea în 1984 numit inițial Mini-Paradox, aflându-se sub ghidajul unei trupe mai vechi, Paradox. Componența primelor două albume: „Antract„(1994) și „Blestem„(1995), a fost alcătuită din Paul (solist), frații Cristian și Zelu Iordan (chitară și baterie), Robert Constantinescu (clape) și bineînțeles Bobiță Șefu la chitară bas.

Primul disc a fost lansat pe orbita muzicii autohtone în octombrie 1994 la 10 ani după nașterea formației și a fost înregistrat în studioul Migas Real Compact, distribuit de Electrecord, avându-i pe Adrian Ordean (Compact B, Schimbul 3) ca inginer de sunet și pe Eugen Mihăescu (Krypton) ca producător muzical.

Grafica de pe copertă a fost realizată de Constantin Bogdan și oferă o imagine interesantă a unei femele centaur topless care stă pe poziție în timp ce în spatele ei este desenat un inorog (căruia probabil i s-au aprins copitele după dânsa), totul întâmplându-se sub prezența protectivă a lunii. Interpretări pot fi multe, dar cred că băieții și-au ales o copertă cum puține trupe au avut în palmares, care merge mână-n mână cu mesajul muzical pe care îl aveau în acea perioadă 1994-2000. Pe verso, discul îi are desenați cu aspect de grafică din creion pe membri grupului, iar logo-ul trupei cu vârfurile literelor ascuțite, arată foarte bine și este destul de evident pentru cine ascultă muzică serioasă.

Genul abordat este un cocktail reușit între un Hard N Heavy cu tendințe de Glam Metal asta din perspectiva versurilor și puțin Raggae cu Neoclasic, a la Malmsteen, pe partea de solo-uri. Vocea lui Paul este una puternică, dar și melodioasă, atunci când este necesa,r aducând puțin cu cea a lui Axl Rose (Guns N Roses) care sigur erau la mare căutare în acei ani.

Fața A începe în forță cu intro-ul de clape ce induce o stare de mister încă din primele secunde, urmat de un scurt solo de chitară care plusează cu puțină emoție în peisajul muzical și brusc se schimbă macazul către riff-uri puternice, pedale duble și versuri care ne prezintă o întâlnire amoroasă, plină de dorință dintre doi tineri. Bărbatul din poveste are tactica necesară de-a o convinge pe domnișoara în cauză să renunțe la principii și timiditate și să se dăruiască acestuia.

Pasajul RAP din mijlocul compoziției mă scoate puțin din starea de Glam Metal à la anii 80 creată de restul melodiei, dar bănuiesc că putem îmbrățișa ideea de experiment pe planul muzical, nu? Recomand să ascultați melodia și să fiți atenți și la versurile provocatoare de 18+.  În finalul cântecului avem prilejul de-a asculta și un solo de bas plin de slap-uri, așa că să aveți poftă!

 Zâmbește-mi și spune-mi că a fost minunat / Văd în ochii tăi că ți-a plăcut cu adevărat!

Așa dezbrăcată parcă ești altă fată / Și mult mai mult îmi placi așa…

Într-un mod amuzant și fix ca într-o antiteză muzicală, avem de-a face după această primă partitură plină de sex, drugs & Rock N Roll cu o baladă bazată pe nostalgia anilor trecuți, apropierea morții și care la refren propune ca soluție relația dintre OM și DIVINITATE.

Să te închini mereu la crucea lui Iisus! / Păcatul să ți-l ierte, greșeala ce s-a scurs.

Solo-urile de chitară dintre strofe ajută mult la definirea cadrului contemplativ.

Viața-i făcută din apă și pământ / Urmează acum supus porunca Celui sfânt…

Trăiește-ți clipele ce ți-au mai rămas / Alungă-ți trecutul și ține timpului pas.

Umează după acest cântec pios melodia mea preferată de pe acest disc, Teatru absurd care revine la energia primei compoziții ca ritm și continuă pe starea de meditație asupra vieții propusă în cântecul anterior.

Decorul este frumos evidențiat în primele versuri și inițial am crezut că băieții merg pe ideea unei povești cu iz horror sau poate ceva legat de un teatru abandonat, dar mesajul este mai profund. Personajul din text acceptă lumea din care face parte, i se pare derizorie lupta pentru a schimba ceva în bine, inducându-se astfel o cedare în fața realității cotidiene. Pe partea din final a refrenului vocea lui Paul aduce din nou cu cea a lui Axl Rose.

Nimic nu e veșnic domolește ca ritm prima față a discului cu invitația de a da o nouă șansă iubirii, indiferent de rezultat pentru că doar dragostea crează amintiri de poveste când totul în viață este efemer.

Nimic nu e pentru totdeauna, / Nimic nu durează veșnic,

Poate nu e prea târziu / Să-nțelegem ce înseamnă iubirea…

Fața B readuce energia genului Rock N Roll cu o nouă melodie nervoasă plină de cinele care zdrobesc auzul, pedale duble și solo-uri nărăvașe. Paul (solistul grupului) ne recomandă să fim cât mai naturali în abordarea vieții noastre cu îndrăzneala de a o trăi din plin. Contează să fim și realiști în această poveste pentru a nu fi dezamăgiți de visele pe care le avem și care pot fi sau nu realizabile.

Iluzii propune în versuri și motivul des întâlnit a luptei inutile cu trecerea timpului. Concluzia este să trăiești clipa și să te bucuri de ceea ce primești în mod natural de la viață fără prea multe compromisuri și derapaje. Trăiește viața din plin, băiete!

Hai, încearcă! / Să fii tu însuți / Hai, îndrăznește! / Să fii dincolo de timp!

Fapt divers este balada mea preferată de pe acest album cu refrenul ei demențial cântat plin de emoție de Paul și bineînțeles împreună cu pasajul plin de groove dinaintea solo-ului fulgerător interpretat de Cristian Iordan. Atmosfera tristă de renunțare este bine conturată împreună și cu dorința de-a o lua de la început.

Totul e fals / Speranțe se frâng / Nu sunt decât voci care mint / Rătăcind prin ceața grea…

Ești frumoasă a devenit hitul acestui disc și a fost inspirat după o întâmplare amuzantă din perioada stundeției lui Paul. Pentru a afla mai multe detalii vă invit să urmăriți primul episod din podcastul cu Bobiță Cătușanu postat pe canalul meu de YouTube: Alexandru Arnăutu Vraciu.

Pe alocuri, cu accente de country, împachetată cu solo de clape în stilul clasic de Rock N Roll și cu umorul la purtător, melodia este și astăzi în repertoriul formației.

Delir în zori închide acest disc într-un cadru emoțional. Versurile pot fi interpretate la modul că eul liric trece printr-o perioadă dificilă și pare că-și dorește să deschidă un nou capitol în viața sa. Din acest discurs cu sine reiese că se face alegerea de a părăsi poate o relație care nu funcționează, încercând să rămână nepăsător, deși va fi afectat de această decizie pe viitor.

Să nu speri și să chemi, dorul ce te bântuie

Apleacă-te mângâietor

N-am să plâng și am să cer mila unui trecător

E plăcut să cânți în zori

Recomand acest disc pentru încă o audiție celor care poate au uitat de perioada de început a trupei Antract și în special celor care nu știu nimic despre el. Consider acest material discografic la fel de important ca și celelalte albume despre care am scris și am povestit până acum, dar cea mai importantă este părerea voastră. De asta te invit să scrii în comentarii ce amintiri ai legate de această formație și dacă îți place primul lor vinil.

Vă dau întâlnire și pe YouTube, unde puteți viziona clipul despre acest disc împreună cu multe alte materiale din cariera mea de cântăreț și comediant.

Pentru cei interesați de următoarele show-uri Rock Comedy voi fi LIVE pe 2 august în Corbu, 9 august în Târgoviște și pe 20 august în Botoșani.

For those about to Rock…I salute you!

ALEXANDRU ARNĂUTU ”VRACIU” (actor, comediant si solist vocal)

este primul comediant din România care îmbină muzica ți impersonările (impressions) actorilor de la Hollywood cu fenomenul de Stand-up Comedy. A participat în 2016 la emisiunile iUmor și X Factor, unde a ridicat publicul în picioare și a primit un “contract în alb” din partea lui Mihai Bendeac pentru a colabora la emisiunea, În puii mei. La finalul anului 2017 l-ați putut vedea în acțiune si la Vocea României în echipa lui Adrian Despot. În anul 2019 a urmat colaborarea cu Romanii au Talent, unde a făcut un moment de Stand-up muzical și a primit 4 de DA din partea juriului. În ultimii doi ani a fost invitat special la iUmor, unde a facut ROAST juraților, imitându-i pe Arnold Schwarzenegger, Sylvester Stallone si pe multi altii.