Cristian Fulaș, forma tăcerii, Editura Litera, 2025.
Top proză citită anul acesta. Așez această carte pe raft alături de Attila Bartis, Tihna; François-Henri Désérable, Un anume domn Piekielny; Evald Flisar, Observatorul; Adam Ross, Mr. Peanut; Mihail Șișkin, Părul Venerei și Sam Savage, Țipătul leneșului. Nu e nicio glumă dacă spunem că merită toată atenția publicului și a criticii literare, pentru că sub deviza tăcerii se ascund multe cuvinte. Cum sunt așezate cuvintele? Dar ce manieră de a scrie! M-a surprins foarte plăcut.
Ploaie într-un fluviu și într-o tornadă, cascadă și e totul aici, imaginea unui text care mizează pe forma amănunțită a unui interior fraudat, scufundat, abisal, destructurat. Pajiști întinse, niciun punct niciodată, ca o continuă curgere, cititorul decide în timpul lecturii unde pune punct. O mai mare demonstrație de capacitate de a metamorfoza gândirea în trăire și trăirea în hypertext nici nu cred că am întâlnit vreodată în literatura română până acum. Am în mâini o demonstrație de forță, o realitate textuală inedită și desăvârșită prin naturalețea ei, prin măiestria cu care personajele sunt convocate la dialog, te simți ca într-o camera în care trebuie să taci și să asculți ce au să îți spună. De-a lungul celor 247 de pagini te prăbușești și te ridici de fiecare dată asumând că ești parte din emoțiile sfârtecate ale acestei lumi unice pe care ne-o propune Fulaș.
Începe antrenant și nu riscă să plictisească până la final, nu ezită, nu se bâlbâie, în scrisul său e deplina claritate a unui lunetist care trage de la 3 kilometri distanță, este un scriitor care vede în viitor deoarece pentru a trage de la o asemenea distanță înseamnă să știi ce vor face personajele tale peste 8 secunde și ce ar trebui să facă atunci când glonțul ajunge, asta înseamnă mult antrenament și mai înseamnă să nu existe nimeni ca tine în domeniul tău, numai un prozator la suta de mii reușește așa ceva:
„tot îți spun, îți tot spun că nimic nu seamănă și e o bătaie de joc viața asta, e un fel de teatru mut, ceva ce eu văd tot timpul și tu nu îți poți imagina pentru că orice ai face, oricât de tare ai apăsa cu vreun lucru pe urechi pentru a înțelege cum sunt eu, nu ai cum imita zgomotul de fond care mă însoțește tot timpul și nici nu te poți măcar pune în pielea mea când totul țiuie,” (p. 9).
Mie îmi place forma tăcerii, tind să fiu subiectivă, mai ales că am încadrat această carte în linia de cărți, după părerea mea, de neratat într-o viață, pentru că zguduie din temelii tot ce am putea crede că înseamnă literatura, inițial, am tras după mine vocile lui Fulaș până când ele s-au așezat în mintea mea de cititoare într-un loc separat de cotidianul meu. Tinca, Mitel, Ion, Nea Gică și Măruța sunt mari figuri și ar trebui să cunoașteți zbuciumul lor, pare că e câte un pic din fiecare dintre noi în viețile acestora, panica și delirul, incomensurabila dorință de a trăi un pic mai bine, iar Cealaltă liniște s-a înfiripat când „am rămas cu perfuziile mele și cu liniștea.” (p. 239). Vreau să mă asigur că voi citi și alte cărți de la acest autor, voi face acest lucru, urmăresc literatura care sparge tiparele și își face drum prin marea de cărți. Merită toate premiile anului la categoria proză, nu avem de ce să fim modești și să afirmăm altceva. Cristian Fulaș a codat forma tăcerii, cititorii o vor decoda.
GABRIELA FECEORU
Gabriela Feceoru este o poetă româncă feministă (n. 1993, Petroșani). Absolventă a Masteratului Istoria Literaturii și Sistemul Critici Literare, UMFST „George Emil Palade” Târgu Mureș. Are patru volume de poeme publicate, blister, Cartea Românească, 2017; vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv Charmides, 2019; Aștept primăvara și vine – Dragoș, Casa de pariuri literare, 2022; vax, Charmides, 2022. Colaborează cu diverse reviste literare și platforme: Prăvălia culturală, planetababel.ro, DLITE, Discobolul; Zona nouă; Astra; Steaua; Familia; Bucovina literară; Apostrof; România literară, Banchetul, Literatura de azi. A lucrat la revista Vatra și la monden.ro. Este fondatorul și administratorul blogului literar gabrielascrie.ro. Apare în antologii #Rezist!Poezia, Paralela 45; 2017; Poezie călătoare, vol II, Cartea de după, 2021; Singuraticele, Neverland, 2021;
Nominalizări: Premiul Național pentru debut în poezie ”Iustin Panța”, 2017; Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM, 2018; Bac-Fest. Festival Național George Bacovia, secțiunea debut, 2018; Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatura scrisă de femei, secțiunea debut 2018; Premiile „Sofia Nădejde” (ediția a III- a) pentru Literatură Scrisă de Femei, secțiunea poezie 2020 pentru volumul Vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv (Editura Charmides, 2019);
