0 7 minute 2 ani

Descindere în această rubrică cu talpă de timberland. Sau talpa unui om ce simte pământul plin de posibilități, printre care subsolul e un motiv întemeiat de a păși. N-aș vrea să miroasă foarte ortodox din titlu, când cele mai neortodoxe metode de a modela limbajul convențional se regăsesc în stilul ce a judecat orizonturi formate din linii ,,drepte’’.

Ca dimensiune spirituală, când am descoperit subsolul, aveam deci în mână o torță parfumată, ci nu elementul primordial, de asta nu atribui acestui stil o forță exclusiv pragmatică, existența sa în forma actuală nedatorându-se în proporție mare instinctului empiric al omului spre descoperiri firești. În speță vorbesc despre muzică, în primul rând despre rap-ul românesc underground, fiind primul cu care m-am întâlnit la o vârstă în care aplecările mele erau telurice ( la modul îmi culegeam hainele super-largi de pe jos). În rubrica aceasta aș vrea să dezbat mai multe lucruri pe viitor, dar care se vor învarti în jurul aceluiași câmp lexical, urcând spre muntele Artei Înalte. Privesc underground-ul ca un stil de a adapta modernitatea la oameni sensibili, cu năzuințe către alte planuri, spirite care se dezic de multidunile de alternative ale adevărului promovate de mass-media, spre exemplu, sau de cultura populară. Mai exact, consider că rap-ul ăsta atrage sinceri căutatori, tineri în căutare de identitate, oameni cu neliniști metafizice care nu au găsit răspunsuri în forme instituționalizate de ființare. Ultima frază poate fi reprezentată de un vers de-al lui Cedry2k , un exponent de bază al hip-hop-ului românesc: ,,Nu scriu pentru artiști banali și analiști culturali, scriu numai pentru cocalari și daviști, tocilari și punkiști ordinari’’. Cu alte cuvinte, fiecare ,,emcee’’, sau scriitor din genul respectiv dorește să fie intermediar între subiecți și cunoaștere, fără a lua postura de lideri de opinie și fără a avea un caracter elitist, neexcluzând deci nici pe cei mai puțin favorizați de condiție și de mediu să se apropie de Arta Înaltă. ,,Poetul este un maieut, el ajută la nașterea poeziei din om’’- Nichita Stănescu.

Consider că muzica asta poate să fie o rampă de lansare în ,,scena’’ unor lecturi cu teme fundamentale precum Dostoievski, Kafka, Proust, Thomas Mann, etc. De asemenea se regăsesc deseori teme centrale filosofice, cu referințe către personalități care au influențat estetica textelor scriitorilor, ex. Cioran, Noica, Kant, Blaga, Platon, etc. Evident, în mare parte în piese se operează cu generalități, extrapolându-se în diferite domenii și extrăgându-se anumite idei principale, artiștii plasticizându-le prin diferite figure de stil, deși asta nu înseamnă că descifrarea și asimilarea anumitor concepte din melodii nu presupune un efort intelectiv și un fundament cultural. De multe ori este mai dificil în rap să abordezi cu succes subiecte universal, decât să stăpânești un domeniu despre care să scrii.  Prin urmare fi chiar banal să citești un tratat de psihanaliză, iar apoi să debitezi un album întreg despre asta. Totuși, există un emcee român care a intrat puțin mai mult în știință, în special filosofie, cel puțin cu o piesă, ex. ,,Flou Rege-Zbor’’.

 La fel ca literatura, genul acesta de muzică nu are rolul principal de divertisment, ci este o formă de transcunoaștere, datorită impulsului reflexiv și emoțiilor estetice pe care le generează. Într-adevăr, multe dintre trupele și artiștii pe care îi voi numi în încheiere și care se încadrează din punct de vedere textual și artistic la nivel înalt, ori au dispărut, ori și-au schimbat direcția muzicală, iar cei care au acum cât de cât un impact numeric și prestează calitate sunt, din păcate, tot mai puțini. De multe ori uit că underground-ul este o nișă, și am pretenția ca lumea să perceapă că rap-ul reprezintă mai mult decât ,,B.U.G Mafia’’ sau ,,Paraziții’’, deși albumele solo ale celor din urmă, sunt în top din punct de vedere al complexității lirice.

Pentru cei care doresc să bage o ureche și să arunce o privire mai aprofundată asupra ce s-a reușit de-alungul timpului în materie de texte înțolite insolit, un search pe youtube la : Armada (mare parte din ei acum sub denumirea de CTC), Alchimia sunetului, Getto Daci, Vexxatu Vexx a.k.a Methadon 3000 cu albumul ,,Veriga lipsă’’, Deceneu, Pirats Klan, Hades Records, Furnici Coapte, AND, R.A.C.L.A,  Flou Rege, albumele solo ale celor 3 membri ai CTC, respectiv ,,Rapcapitulare’’ de la Doc, ,,Inspecția Tehnică Periodică’’ de la Deliric și materialul ,,În Sfârșit’’ de la Vlad Dobrescu. De amintit și SupaHuman Crew, din care făcea parte Nextrick, Dialectic și Rain (Kazi Ploae). Atacuri de panică cu Aforic și Dragonu Ak47, Veritasaga, albumul 2012. De asemenea mențiuni exprese pentru Cedry2k cu albumele ,,alchimia veninului’’ și ,,poezie balistică’’, ca etalon pentru ceea ce m-am referit când am spus ,,lirică complexă’. Am notat ce mi-a trecut prin cap în momentul de față, cu siguranță am omis artiști care au marcat într-un fel anume anii 2000, dar vor mai fi articole. În prezent, voi enumera artiști din garda veche care încă sunt în activitate, dar și pe cei din noua generație, pe care îi consider relevanți, ex. raku, Carbon, Cedry2k, Phunk B, Faust, Infinitu, cu această ocazie gruparea ,,Celula de Criză’’ și ,,sr71’’, Pietonu, Vlad Dobrescu, Zmoalăcazan, Rapha Saec, Egris, Dragonu aka47, etc. De aici, sper să vă mai ghideze sugestiile youtube-ului unde trebuie, la fel și instinctul de arheolog. Arta Înaltă cu voi! Pe data viitoare!

Facebook Comments Box

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Captcha loading...