model in underpants posing with slogans written on skin
1 7 minute o săptămână


Trăind și fiind o parte a unei societăți, inevitabil ne vom construi diverse identități care să încapă în cerințele explicite și implicite ale acesteia. Începând cu dorința de a rămâne în viață până la dorința de a primi aprecierea celorlalți, toate dorințele și nevoile care apar într-o ființă umană sunt cât se poate de firești. Este comun tuturor oamenilor să caute să supraviețuiască, să aibă controlul, să fie văzuți bine, să simtă că aparțin comunității lor.

Ce te faci, însă, atunci când devii persoana plăcută de toți, mai puțin de tine? Ce te faci, însă, atunci când îi ești fidel mai mult celuilalt decât ție însuți în ceea ce privește valorile și alegerile de viață?
Ce se întâmplă când, în speranța de a fi acceptat social, îți desenezi niște măști roz pe față de nici
tu nu te mai recunoști și ajungi să crezi că aceea este adevărata ta natură?
În acel moment, nu doar tu nu te cunoști, nu te cunosc nici ceilalți.
Îți ești străin ție și le ești străin și altora.

Poate te plângi că nu ai relații care să te satisfacă sau că nu ai bani suficienți pentru a-ți cumpăra o casă sau că izbucnești des ca un vulcan plin cu furie. Indiferent care ar fi senzația ta de blocaj în acest moment al vieții tale, intenția mea este ca, prin intermediul acestui articol, să-ți mai aduc în față un punct de vedere nou, care posibil să fi fost unul orb pentru tine și care e posibil să facă diferența în a trăi viața pe care visezi s-o trăiești.


Vreau să aduc în ecuație ceea ce se numește “autenticitate”, care este cel mai înalt nivel de conștiință.
Potrivit definiției – “autentic” înseamnă “conform cu adevărul, necontrafăcut”. De-a lungul vieții, fiecare om își construiește un sine în funcție de ceea ce i s-a întâmplat, în funcție de familia în care a crescut, de deciziile pe care le-a luat etc. Am scris povestea despre cine suntem noi încă de când eram copii. De mici învățăm cine trebuie să fim și cine nu trebuie să fim, cine ne spune societatea că este acceptat și cine este hulit, ce este dezirabil să faci și ce nu. Și bineînțeles că alegem cu toții să ne păstrăm afinitatea, să rămânem într-o zonă sigură unde avem validare din exterior. Încet-încet, ne construim un sine fals. Devenim contrafăcuți. Pretindem că ne plac aceleași haine ca și restul familiei, pretindem că ascultăm și noi muzica pe care o ascultă cei populari, aderăm trendurilor. Ne pierdem pe noi înșine. Cel mai trist este că în felul acesta, nu doar că punem distanță în relații fiindcă ceilalți nu au o relație cu tine, ci cu o mască a ta, dar mai și trăim o viață pe care nu o iubim și în care nu avem un cuvânt autentic de spus. Practic, e o viață irosită, netrăită liber.

A fi autentic este într-adevăr curajos. Să recunoști și să arăți lumii cine ești, fără măști, fără minciuni, fără ascunzișuri este atributul oamenilor liberi. Să nu te temi că o persoană va crede despre tine ceva rău, că te-ar putea pune în categoria leneșilor, proștilor, urâților este ceva ce-mi doresc pentru toată lumea. E un sentiment de ușurare de nedescris. Nu trebuie să demonstrezi că ești deștept, că ești harnic, că ai dreptate. Practic, nu ai nicio imagine de apărat. Nu vrei să mai vinzi lumii o imagine bună a ta. Ești un om liber. Nu mai stai la cheremul părerilor cuiva.
Mai mult, un om autentic este atât de ușor la suflet încât recunoaște deschis ori de câte ori observă că mecanismele lui de apărare pe care le-a dezvoltat încă de când s-a născut, au început să fie malițioase. Admite când ego-ul său e umflat și vrea să aibă dreptate în conflictele cu ceilalți și când nu mai pune iubirea pe primul plan și poate renunța foarte repede la dorința de a avea dreptate pentru iubire și libertate. Dă dreptatea pentru iubire. Cât de eliberator, nu?

Sugestie practică:
Ca îndemn la acțiune, te invit să te uiți în viața ta unde spui da, deși ai vrea să spui nu, unde în viața ta stai cu persoane pe care nu le placi, doar așa “de complezență”, unde te prefaci că ai fi doar deștept sau doar puternic, unde nu îți ești adevărat ție, unde îți irosești tu viața fiind altceva decât TU ÎNSUȚI. Notează-ți tot ce identifici.

În încheiere, reîntăresc ideea că autenticitatea este acel instrument care ne oferă acces la un suflet ușor și la o minte limpede, ceea ce conduce mai departe către împlinirea intențiilor aliniate cu sinele nostru adevărat.

MĂDĂLINA MAFTEI – psihoterapeut cu formare în Psihoterapie Integrativă.

Țin sesiuni individuale de terapie atât online, cât și în București. Am știut de la vârsta de 11 ani că voi fi psiholog și am fost de neoprit în împlinirea acelei viziuni ale mele.

Urmează ca în mai 2024 să-mi apară cartea „Eu sunt nemernica”.

Mă inspiră foarte mult să-mi aduc contribuția în lume prin intermediul scrisului. Îmi alchimizez stările interioare așezându-le pe hârtie și oferindu-le omenirii. Îmi place să mă trezesc dimineața și să știu că deschid oamenilor drumul către autenticitate și poftă de viață.

Facebook Comments Box

Un comentariu la „Porunca 11: Să-ți fii adevărat ție însuți

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Captcha loading...