În concedii încerc să evit, pe cât pot, vizitele care să-mi amintească de muncă. Ăsta a fost motivul pentru care am evitat Muzeul Freud în călătoriile anterioare la Viena. Un motiv pueril care, anul acesta, nu m-a mai ținut departe.
Am fost emoționat și atins, nu pentru adultul de astăzi, trecut prin multe încercări ale vieții, ci pentru copilul din camera de sus din casă de la Zăvoi, care citea miturile grecești fără să înțeleagă dinamica păguboasă și conflictuală a familiilor, pentru adolescentul târziu care, la rândul lui, nu pricepea conceptele freudiene amestecate cu întâmplările civilizației și mitologiei Greciei antice.
La fel, pentru tânărul psiholog care s-a luptat șapte ani, știu sigur înșiruirea și numărul anilor, cu conceptele freudiene care i se păreau mai aproape de filosofie decât de psihologia practică pe care o întâlnea, zi de zi, la pacienții cronici cu care lucra în mediul clinic instituționalizat, .
Am sfârșit prin a accepta conceptele freudine despre dezvoltare și psihosexualitate, în primul rând pentru că, atât pacienții psihotici, cu probleme de sănătate mintală internați în clinici de specialitate și cei fără diagnostic aveau aceleași patternuri psihice, aceleași mecanisme, doar că alegerea copingului diferea.
Freud m-a învins rațional și i-am acceptat teoriile confirmate în empirismul clinic.
Apoi, cabinetul meu a primit denumirea „Cabinet Psihologic Oedip”.
P.S. Chiar dacă, oarecum, am devenit după 40 mai degrabă jungian, îl recunosc pe Sigmund Freud ca fiind cel mai important gânditor al psihologiei.
CĂTĂLIN STANCIU – fondator, CVO
Psiholog/psihoterapeut și scriitor. Mărturisește despre sine că: „Vreau să înțeleg ceea ce mi se întâmplă, să fiu responsabil cu cei din jur și cu mine însumi. Alexandru Dragomir avea o afirmație, care poate părea dură: „Să nu mor bou” zicea, în sensul de a te înțelege sincer pe tine și pe ceilalți, de a nu fi ignorant cu propriul destin.” A scris pentru Tribuna, Observator Cultural, Revista de Literatură Libris (unde a fost și redactor), Hyperion, Ateneu, Mișcarea Literară, Tiuk, Golan și pentru alte numeroase publicații. A scris cinci cărți de poezie (cele mai recente: „Deliruri”, „Drag-o-Stea” și „Vorbim Rar”), prezent în mai multe antologii și este membru al Uniunii Scriitorilor din România (2018). A susținut peste 150 de seminarii, conferințe, workshopuri pe diverse teme din sfera psihologiei clinice.
