Carmen Secere este o poetă membră a Uniunii Scriitorilor din România. A publicat în reviste literare de prestigiu din România, precum „România literară”, „Viața Românească”, „Ramuri”, „Steaua”, „Neuma”, și altele.
A debutat cu volumul “aproape fericiți” publicat la editura Grinta în 2018. A mai publicat “mon amour ma tristesse/ întâmplări de viață în est” (Vinea, 2019), “babilon/ macii lui monet” (Vinea, 2019), “viața ca o moarte ușoară/ ultima rotație completă a pământului” (Vinea, 2019), “viața pe gheață/ carmen contra carmen” (Vinea, 2020), “jucării cu gheare/ neoficial sunt frumoasă” (Vinea, 2022) și “Blank” (Neuma, 2023).
În volumul de poeme ,,Blank” avem omniprezentă tema reflecției: poemul ei, pentru că avem de-a face pe întreg cuprinsul cărții cu un singur poem, un poem-fluviu, explorează reflecția interioară și amintirile, sugerând permanent o conexiune între copilărie și prezent.
Ca într-un vis când mai clar, când mai încețoșat ne întâlnim cu familia ei din care fac parte și păpușile, chiar în primele versuri apare tatăl poetei care, căutând-o, o găsește ascunsă în vitrina cu păpuși. Căutarea aceasta a tatălui și faptul că naratoarea se ascunde într-o vitrină cu păpuși, simbolizează, poate, dorința ei de a scăpa de realitate.
„Mă furișez în vitrina cu păpuși./ ai mei mă caută./ Sunt dintotdeuna aici./ Lidia, Ioana, Alis, Marta./ Așez păpușile în ordine inversă./ Le îmbrățișez./ Semănăm./ Tata mă ia în brațe/ -Am găsit-o!E dintotdeauna aici./ Miroase a plastic./ Tata.”
Înaintând cu lectura constatăm cum păpușile ar putea reprezenta nu doar obiecte reale, palpabile, ci pot simboliza amintirile sau aspecte ale personalității poetei, pe care le ordonează și le îmbrățișează, toate astea indicând o fire introspectivă.
Întâlnim pe tot parcursul cărții mostre de ironie, dar și anumite contraste, un text din angrenajul poemului se încheie cu o cădere a balerinei care încearcă a se înălța pe pantofii mamei, sugerând fragilitatea sau efemerul ambițiilor umane, dar tot poeta afirmă apoi ,,balerinele nu mor niciodată” atunci când Francesca, fosta balerina, își internează tinerețea la azil în așteptarea morții, cum se exprimă poeta.
Francesca s-a internat după Crăciun/ Tânără, minionă, fostă balerină/ Tinerețea nu se internează la azil/ Marissa îi scrie numele, eu o duc în salon/ Salonul 3, patul de lângă fereastră/ Ies în tăcere/ Ce face Francesca aici?/ Marissa îmi spune că a venit să moară/ Pământul se clatină. Respir/ Toți avem nevoie de vindecare/ Mă întorc. Eprubetele sunt mereu pline de sânge/ Îi înțep mâna. Mâna ei mică, de balerină/ Balerinele nu mor niciodată/ Așa știam./
Aici balerina s-a retras în liniște să moară, în alte momente ale poemului ea pare să fie uneori o ghidă sau un simbol al direcției, oferind sfaturi, alteori reprezentând o conștiință sau o aspirație.
Perspectiva este personală, în mod vădit punctul de vedere al unui narator implicat în evenimentele descrise. Acest lucru creează o intimitate între cititor și text, invitând la o imersiune emoțională, de aceea sunt de acord cu Șerban Foarță care percepe, în rândurile scrise pe copertă, acest volum ca pe un lung roman autobiografic, fără epic, ,,de notație” și bătând în elegiac. Aș adăuga că, deși volumul se simte ca fiind unul autobiografic, nu avem de-a face cu o dezvăluire excesivă, există o anumită ,,pudoare” ca să mă exprim așa, în ajutorul căreia intervine imaginația autoarei care maschează subtil și ingenios anumite aspecte, lăsându-ne să întrezărim doar și să ne imaginăm continuarea anumitor versuri care se încheie abrupt, lăsându-ne suspendați în atmosferă aceea plină de stranietate pe care Carmen o creează pe parcursul întregii cărți.
Poemul îți oferă senzația unui vis care se deșiră, pe tot parcursul lui oferind tranziții de la iluzie la realitate și înapoi. Asistăm la o luptă interioară cu trecerea timpului și cu mortalitatea, dar și la o căutare continuă a identității, o căutare a sinelui -există un vers unde poeta încearcă să se definească prin ,,desenarea de trup unei umbre” asta simbolizând și efortul de a înțelege propria persoană-.
La un moment dat, când apar mai multe personaje, de exemplu Marco, Khala și Elim textul pare să fie mai degrabă un fragment dintr-un roman sau o povestire, dar stilul redevine poetic prin măiestria autoarei de a insera imagini cu „fluturi pe rochia vintage” și vulpi argintii care se plimba sub piele.
Aceste personaje sunt introduse din dorința de explorare a sentimentelor profunde și a conexiunilor umane.
Carmen Secere explorează în poezia ei teme profunde precum existențialismul, căutarea sinelui și confruntarea cu inevitabilitatea timpului, folosind imagini puternice și un limbaj evocativ pentru a transmite într-un mod cât mai eficient emoția.
Prin această carte, poeta ne deschide fereastra spre o lume plină de simbolism și emoție, unde personajele navighează prin complexitatea relațiilor și ale propriilor conștiințe.
MARCEL VIȘA
s-a născut în orașul Abrud pe data de 19 decembrie 1983. Membru (din decembrie 2021) al Uniunii Scriitorilor din România- Filiala „Alba-Hunedoara’’ În 2017 a debutat cu volumul de poeme intitulat „dumnelike”, la editura Cartea Românească. Al doilea volum de poezie „Selfie” a apărut în 2023 la Cartea Românească. A publicat poezie în revistele: România Literară, Familia, Steaua, Discobolul, Viața Românească, Apostrof etc. Inițiatorul festivalului de poezie Alba Iulia Stand-Up Poetry, organizat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga’’ Alba și Consiliul Județean Alba. În noiembrie 2017 a participat, la invitația Institutului Cultural Român, la Târgul Internațional de Carte „TUYAP” de la Istanbul, unde a avut o lectură din poeziile sale în fața publicului prezent. La începutul anului 2018 a fost nominalizat pe lista scurtă a premiul Eminescu „Opus Primum”. A fost nominalizat la premiile USR pe anul 2018, secțiunea debut. Tot în 2018 a obținut premiul pentru debut al filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România. În mai 2018- a obținut trofeul „Omul Anului” inițiat de Statul Major al Forțelor Terestre, la Secţiunea Presă, film şi literatură. În luna mai 2019 a înființat cenaclul online „Jurnal poetic” în cadrul căruia tot mai mulți tineri își expun creațiile. În 25 iunie 2019 a citit la Cluj, în cadrul cenaclului UBB, la invitația poetului Ion Mureșan. Între anii 2019-2022 a participat la atelierul de includere socială a deținuților din Penitenciarul Aiud, în cadrul căruia a citit și a purtat cu aceștia discuții pe teme literare. Din 2018 implicat în organizarea Colocviilor Tinerilor Scriitori organizate de filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga’’ Alba. Din 2017 participă, atât pe cont propriu cât și alături de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” la promovarea lecturii prin școli.
