Șerban Mihalache, vom trece de Marte dar nu imediat, Casa de Editură Max Blecher, 2023

Adevăratul debut în poezie al lui Șerban Mihalache, vom trece de Marte dar nu imediat (Casa de Editură Max Blecher, 2023), e un demers de contopire limbaj poetic-limbaj științific. Identitatea acestei plachete se conjugă în memoria tiparului ca un eveniment major și care înseamnă o completare extrem de vindecătoare, un lung memento al despărțirii, al riscului asumat, al vulnerabilității masculine în suita unei conexiuni amoroase oscilante.

Structurată în 4 segmente lirice distincte: șapte pași spre Andromeda; a-val; aperturi; aluviale și girată pe coperta 4 de Claudiu Komartin și Radu Nițescu, cartea de față poate intra în competiție cu debuturile anului 2023 pentru că trece toate testele poeziei contemporane de anvergură. Se menționează pe una dintre clapete că Șerban Mihalache „A mai publicat demo-volumul de poezie  M, (2020). ”, dar e aceeași situație ca la debutul poetului Mihók Tamás, care debutase cu Șantier în rai, dar când a publicat cartea Winrar de tot, aceasta a fost enunțată de către criticul literar Al. Cistelecan drept debutul poetului. De ce? Se subînțelege, la fel ca în acest caz, caz în care eu am citit și M volumul de poeme care dă dovadă de maturitate poetică câștigă locul cel din față.

Placheta se deschide cu un poem de afirmare a eului liric: „sunt anomalia sistemică / duplexcitabilă / născută și făcută fără normă / forma recurentă a / unui set complet de / ecuații cu o singură / soluție ireală // (matrice de contuzie, p. 5). Tensiunea lirică crește pe măsură ce numărul de versuri crește. Slash-urile care urmează fiecărui vers par a fi semnele distinctive ale individualismului, a faptului că fiecare vers vrea să fie izolat de cel ce urmează, din punct de vedere expresiv funcționează această formulă, vizual face textul ceva mai dificil de urmărit, sunt niște linii oblice nenecesare care fragmentează tabloul textual, acesta este reproșul pe care i-l voi aduce fiecărui text, cu argumentul de mai sus, versurile nu au nevoie de o asemenea segmentare, pentru că ele sunt deja așezate în strofe, dar probabil preferința aceasta vine din senzația că aceste elemente care întrerup ideile, fac senzația de scriere robotică, dau o notă în plus de originalitate textului, ceea ce n-ar fi neapărat real.  

 Însuși titlul anunță tematica ce va să fie explorată. E vorba despre o distopie poetică SF, o posibilă călătorie în spațiu. Din mediul terestru în mediul extraterestru, trecerea se face numai în condiții de confort sporit, în caz contrar aselenizarea nu va fi posibilă: „vreau să te văd / străbătând pajiști / de piatră și dopuri // de plută alergând / să descoperi galerii / scăpate de stricta curatorie // a lui Saturn / ale cărui inele se poartă / pe degete-aici // (ca pe o frunză de tutun, p.32).

Poeme confesive acoperă gama largă (uneori cu clișee și referințe biblice) a verbelor care indică o expresie a voluptății, a intimității și a emoțiilor benigne, alteori în opoziție, dar întotdeauna învăluite într-un discurs manierat, rasat, nobil, armonios și cu care lectorul tinde să semneze un contract de suflet. Frumusețea se desprinde din imaginile vizuale inserate în texte. Preocuparea pentru mărcile de sonoritate dau o notă aparte textelor de aici, ritmul, măsura & uneori rima se țes de la sine, curg într-o normalitate a lor, ca și cum altfel nu ar putea fi dispuse cuvintele, decât artistic, ca într-un muzeu neatins de mâna vizitatorului.

Declarație de dragoste, declarație de singurătate, declarație de independență și libertate, autonomie și autenticitate, orice ar transmite poemele, e clar că s-a ajuns la un nivel de luciditate impactant, un nivel înalt de rigurozitate privind sculptarea textelor. Niciun cuvânt întâmplător, se încearcă eclectismul, se urmărește expunerea într-o manieră minimalistă a ideilor, se mizează pe obsesii și pe repetiții care funcționează perfect în poezia lui Șerban Mihalache. Aș zice că a fost predestinat ca acest poet să apară și să marcheze o nouă filă în istoria liricii contemporane. Un poet de urmărit, pentru că aduce cu sine demitizarea unei masculinități, așa cum o știam în spectrul tradițional, își asumă micile și marile slăbiciuni, micile și marile eșecuri, scrie crescendo-uri biografice de mare clasă, își scrie viața sub semnul unor simboluri aproape matematice, ermetizate, abstractizate. Iată un tip de poezie care are nevoie de cititori antrenați. Nimic vătămător, o incursiune pe o alee a vindecării, un soi de anamneză lingvistică pe urmele pașilor altcuiva, ne arată cum se descompune doi până la a se ajunge la unu. Această plachetă poate să fie un mentor, un ghid spiritual, o indică și coperta marca Tomagraph, o capodoperă a contemporaneității expresivă, durabilă.

GABRIELA FECEORU

Gabriela Feceoru este o poetă româncă feministă (n. 1993, Petroșani). Absolventă a Masteratului Istoria Literaturii și Sistemul Critici Literare, UMFST „George Emil Palade” Târgu Mureș. Are patru volume de poeme publicate, blister, Cartea Românească, 2017; vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv Charmides, 2019; Aștept primăvara și vine – Dragoș, Casa de pariuri literare, 2022; vax, Charmides, 2022. Colaborează cu diverse reviste literare și platforme: Prăvălia culturală, planetababel.ro, DLITE, Discobolul; Zona nouă; Astra; Steaua; Familia; Bucovina literară; Apostrof; România literară, Banchetul, Literatura de azi. A lucrat la revista Vatra și la monden.ro. Este fondatorul și administratorul blogului literar gabrielascrie.ro. Apare în antologii #Rezist!Poezia, Paralela 45; 2017; Poezie călătoare, vol II, Cartea de după, 2021; Singuraticele, Neverland, 2021;

Nominalizări: Premiul Național pentru debut în poezie ”Iustin Panța”, 2017; Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM, 2018; Bac-Fest. Festival Național George Bacovia, secțiunea debut, 2018; Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatura scrisă de femei, secțiunea debut 2018; Premiile „Sofia Nădejde” (ediția a III- a) pentru Literatură Scrisă de Femei, secțiunea poezie 2020 pentru volumul Vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv (Editura Charmides, 2019);