0 4 minute 11 luni

Îmi place să citesc cărțile oamenilor din spațiul literar domestic, fie că este vorba de scriitori pe care-i cunosc personal, fie că nu, indiferent dacă-mi plac ca oameni, ori dimpotrivă, nu mă însoțesc cu ei, fie actuali prieteni ori foști prieteni contextuali.

Cartea pare gândită de către Laurențiu Ciprian-Tudor ca o biografie literară și personală a Lilianei Ursu după cum trădează titlul inițial: „Hărțile ascunse ale vieții mele” inspirat reformulată de către aceasta și devenită „Cartea pașilor”.

Nu mă voi opri decât asupra unui aspect pe care, nu puțini, îl vor considera un portret al literaturii brașovene, iar cei doi autori îi dedică un spațiu consistent. Sunt amintiți, cu precădere, scriitori din grupul Uniunii Scriitorilor din România, făcându-se scurte referiri critice pozitive care sunt onorante venind dinspre un scriitor atât de important cum este Liliana Ursu (cu bucurie m-am regăsit printre aceștia).

Cu eleganță mărturisește că Brașovul este:

„(…) nespusul tău care te provoacă, te ține treaz, într-o harnică trezvie, chiar prin oamenii lui ce-ți intră în viață. Un astfel de loc este pentru mine Brașovul care m-a adoptat fără de rest. Și a făcut-o, în primul rând, prin scriitorii, muzicienii, pictorii lui.” (pag. 494)

Adrian Lesenciuc, pe facebook, remarcă: „Brașovul acesta, pe care doamna Ursu l-a descoperit, poate că nu există ca atare, dar există în fapt odată ce domnia sa l-a identificat”. Cred că Brașovul literar al doamnei Ursu este subiectiv și nu se suprapune cu al meu, dar ambele nu pot fi „judecate” prin analizatori obiectivi pentru că ar fi nenatural și lipsit de autenticitate. Contează mai puțin dacă Brașovul literar este o „conlocuire împlinitoare” așa cum îl simte doamna Liliana Ursu sau este altfel.

Cunoscând celelalte cărți de interviuri ale lui Laurențiu-Ciprian Tudor, resimt că repetarea unor subiecte din cărțile anterioare dă senzația de îngustime tematică unei cărți ample (fie și prin dimensiune – peste 600 de pagini), prin preocupările stereotipale ale intervievatorului, dar care capătă amplitudine datorită aportului rafinat al doamnei Liliana Ursu.

Una peste alta, personalitatea luminoasă a doamnei Liliana Ursu, face din „Cartea pașilor” un alt loc ferit căci „eu mi-am aflat acel ritm fericit al timpului prin rugăciune și Poezie” (pag. 604)

Liliana Ursu – „Cartea pașilor. Convorbiri cu Laurențiu-Ciprian Tudor” apărută la Editura Spandugino, București, 2023 în colecția „Interior intimo meo”.

CĂTĂLIN STANCIU – fondator, CVO

Psiholog/psihoterapeut și scriitor. Mărturisește despre sine că: „Vreau să înțeleg ceea ce mi se întâmplă, să fiu responsabil cu cei din jur și cu mine însumi. Alexandru Dragomir avea o afirmație, care poate părea dură: „Să nu mor bou” zicea, în sensul de a te înțelege sincer pe tine și pe ceilalți, de a nu fi ignorant cu propriul destin.” A scris pentru Tribuna, Observator Cultural, Revista de Literatură Libris (unde a fost și redactor), Hyperion, Ateneu, Mișcarea Literară, Tiuk, Golan și pentru alte numeroase publicații. A scris cinci cărți de poezie (cele mai recente: „Deliruri”, „Drag-o-Stea” și „Vorbim Rar”), prezent în mai multe antologii și este membru al Uniunii Scriitorilor din România (2018). A susținut peste 150 de seminarii, conferințe, workshopuri pe diverse teme din sfera psihologiei clinice.

Citește mai mult

Facebook Comments Box

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Captcha loading...