Dacă pe Sigmund Freud l-am descoperit în anii adolescenței, prin 1983, într-o cărticică de buzunar, publicată printr-un act de mare curaj în timpul dictaturii ceaușiste, ce cuprindea cele două renumite eseuri de psihanaliză și artă, ”Moise al lui Michelangelo” și ”O amintire din copilăria lui Leonardo da Vinci”, marcându-mi astfel pe viață alegerea psihanalizei ca destin, descoperirea scriitorului și psihanalistului Thomas Ogden a fost la rândul ei destul de timpurie, cel puțin pentru activitatea editorială din spațiul românesc, prin anii 1996-1997, când am găsit o traducere a cărții sale extraordinare, Limita primitivă a experienței (Ed. Sigmund Freud, Cluj-New York, trad. Dana Bucerzan și Florin V. Vlădescu; în original, The Primitive Age of Experience), deschizătoare de noi perspective asupra psihismului uman, îndeosebi pentru cineva care abia pășea atunci pe calea psihanalizei.
Peste timp, cucerită și transformată de discursul său, am căutat și am achiziționat carte cu carte semnate Thomas Ogden (Projective Identification & Psychotherapeutic Technique, The Matrix of the Mind, Subjects of Analysis, Reverie and Interpretation, This Art of Psychoanalysis, Reclaiming Unlived Life, Creative Readings ș.a.) și cele de psihanaliză, și cele două romane ale sale. Am exigența de a citi opera unui psihanalist, pe cât posibil, în integralitatea sa (articole, cărți, eseuri, romane, autobiografii, corespondențe). Recunosc, este un deziderat ambițios, pentru o țară în care abia în ultimii 32-33 de ani se traduce și se publică (încă destul de rar, de puțin) psihanaliză, dar din fericire cu Thomas Ogden, printre alți autori de scriere psihanalitică pe care îi prețuiesc, am reușit.
Am ales pentru acest început de nou an să vă semnalez o carte psihanalitică excelentă, citită prima oară în 2010, The Matrix of the Mind, în versiunea ei originală, și care mă bucur că, grație Editurii Fundației Generația și a Sorinei Pătrașcu (traducător), a fost publicată după 11 ani și în română: Matricea minții (EFG, 2021). ”Cartea asta vă este oferită ca un act de interpretare”, ne mărturisește Thomas Ogden în primul său capitol, ”Dialogul psihanalitic”, și ne invită să ne lăsăm transformați de text, pe măsura lecturii, și să avem propriul nostru act de interpretare, deoarece, continuă autorul, ”Atât în dialogul analitic (între analist și analizat), cât și în discursul psihanalitic (între gânditori analiști), fiecare act de interpretare păstrează originalul (experiența sau ideea) și totodată generează simultan noi semnificații și înțelegeri cu privire la sine și la celălalt.”
Scrierile psihanalitice semnate de Thomas Ogden, așa cum sunt și articolele cuprinse drept capitole în volumul Matricea minții (Pulsiune, fantasmă și structură psihologică profundă în opera Melaniei Klein; Poziția paranoid-schizoidă: Selful ca obiect; Poziția depresivă și nașterea subiectului istoric; Între poziția paranoid-schizoidă și poziția depresivă; Relațiile interne de obiect; Mama, bebelușul și matricea în opera lui D.W.Winnicott), nu aderă la o anumită școală de gândire, dar sunt impregnate de psihanaliza lui D. Winnicott îndeosebi, a Melaniei Klein și a lui W. R. Bion. Cu toate acestea, scriitura sa psihanalitică se desprinde de ceilalți mari gânditori, își capătă unicitate și originalitate cel puțin prin: conceptul de ”terț analitic”, prin modul în care abordează și utilizează tehnic în ședința analitică reveria, prin noua abordare a tehnicii psihanalitice, prin conceptul său de ”poziție autist-contiguă” în experiența minții și a matricei mentale, prin noua perspectivă asupra complexului Oedip feminin și masculin, prin conceptul său de ”subiect al analizei”, prin abordarea psihanalitică a pacienților schizofreni, dar și prin legătura coerentă, constantă, continuă pe care o realizează între psihanaliză, creație și literatură, inclusiv prin conceptul său de ”creative readings” și briliantele reflecții despre dialogul psihanalitic și despre spațiul potențial (concept winnicottian prin excelență), spațiul visului și spațiul analitic.
Generos cu ilustrări de caz, Thomas Ogden realizează un autentic act de transmitere a gândirii sale, dar și a unui model-cadru de travaliu analitic, fiindun virtuoz al tehnicii psihanalitice contemporane, prețuind îndeosebi valorile, etica și matricea existenței și gândirii celuilalt (analizat, supervizat, cititor). Pentru analistul și omul Thomas Ogden, fundamental în psihanaliză este principiul că un analist îşi tratează pacientul — şi tot ceea ce implică viaţa acestuia — într-un mod profund uman, într-un fel care respectă continuu demnitatea umană.
DANIELA LUCA
Daniela Luca este doctor în psihopatologie și psihanaliză (Universitatea Paris VII), psihanalistă,
poetă și eseistă. Din 1998 este redactor de carte, editor, consultant științific, traducător. A publicat numeroase articole în reviste de literare și reviste de specialitate (psihanaliză, psihologie). Este autoare a volumelor de eseuri de psihanaliză Cuvinte în negativ (Editura Tracus Arte, 2016) și Estetica Inconștientului (Editura Herald, 2021); este co-autoare a volumului Rușinea – vocea, experiența și vindecarea rușinii în procesul terapeutic (Editura Herald, 2022); printre cele mai recente volume de versuri, amintim Intermezzo (Editura Paralela 45, 2017) și Vatra Luminoasă (Casa de Editură Max Blecher, 2019).
